Reprezentant al companiei românești UiPath, lider mondial în automatizări software, povestește cum s-a chinuit să depună o declarație la ANAF: “Am vrut să o depun online, nu am putut”

AmCham Romania a derulat în lunile iulie-august 2019 un sondaj în rândul companiilor membre pentru a evalua percepția acestora cu privire la principalele măsuri de politică fiscală, și modul în care acestea afectează deciziile de investiții și derularea afacerilor în România.

Peste 100 de companii americane din România au primit un set de întrebări. Una dinte ele este: Cum ați descrie dialogul dintre contribuabili și factorii de decizie în ceea ce privește măsurile legislative fiscale? În acest context, Mihai Faur, reprezentant al UiPath, companie membră AmCham Romania, a atras atenția asupra problemelor legate de digitalizare și despre carențele implementării Spațiului privat Virtual.

El a povestit cât s-a chinuit, ca persoană, fizică cu Fiscul românesc.

„Eu, ca persoană fizică, am vrut să depun o declarație pentru veniturile mele și a fost foarte greu. Am vrut să o depun online, nu am putut. A trebuit să aștept până la atingerea termenului de 31 iulie 2019”, a spus Faur.

Totodată, el a atras atenția asupra problemelor cu care se confruntă în general companiile românești.

„Știm foarte bine că comunicarea între Fisc și companii este foarte greoaie. Este o lipsă totală a digitalizării, față de alte state care au făcut investiții în infrastructura de IT și acest lucru presupune în primul rând o comunicare eficientă și ajută la timpul pe care companiile îl salvează și în al doilea rând ajută Fiscul să înțeleagă mai bine situația companiilor cu care lucrează. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru că ajută foarte mult de reducerea evaziunii fiscale și la recuperarea creanțelor de către stat. Este prioritar ca fiscul din România să investească enorm în infrastructură”, a spus reprezentantul UiPath.

Ionuț Simion, Președintele AmCham Romania, a precizat la începutul prezentării rezultatelor că politica fiscală este una din principalele direcții strategice ale agendei AmCham Romania, iar răspunsurile celor 128 de companii membre care au participat la acest sondaj confirmă observațiile și recomandările pe care AmCham le înaintează decidenților în domeniul fiscal.

“Deși politica fiscală a fost întotdeauna în centrul atenției mediului de afaceri, în ultimii ani importanța sa a crescut ca rezultat al modificărilor frecvente cu care ne-am confruntat, al inițiativelor care au fost lansate de multe ori doar la nivel de intenție în spațiul public, și, dăcă ne referim doar la ultimele 12 luni, datorită măsurilor fiscale, unele impuse în mod netransparent, altele îndelung discutate cu decidenții, dar încă neadoptate ” a declarat Ionuț Simion.

El a subliniat că , la capitolul avantaje ale politicii fiscale, s-au evidențiat:

Cota unică, în continuare cel mai apreciat avantaj competitiv oferit de România, în opinia a 75% dintre respondenți, urmată de impozitul de 5% pe dividende, prezentă în opțiunile a 70% dintre respondenți.

Stimulentele fiscale, apreciate ca fiind favorabile de 60% dintre participanții la sondaj dar care pot deveni un dezavantaj pentru investitori în lipsa implementării din cauza imaterialității sau dificultăților practice, deși sunt un element care ar putea contribui la consolidarea uneia dintre cele mai valoroase industrii – cea de software.

Armonizarea legislației fiscale cu legislația europeană, considerată de 58% dintre respondenți un element de stabilitate și predictibilitate.

Legislația pentru regimul de holding, 30%.

În ce privește neajunsurile legislației fiscale, cele mai multe răspunsuri au plasat pe primele poziții:

Atractivitatea scăzută a stimulentelor fiscale, cu 64%, fiind vorba în special de stimulentele pentru activități de cercetare-dezvoltare-inovare care există doar pe hârtie, fără a fi implementate în practică, în ciuda insistențelor mediului de afaceri și a beneficiilor pe care le-ar aduce României.

Adoptarea intempestivă de măsuri fiscale în regim de urgență în mod nejustificat economic și netransparent precum OUG 114/2018, este considerată de peste 61% dintre respondenți principalul neajuns care afectează încrederea în mediul investițional din România.

Nearmonizarea la timp a legislației fiscale cu cea contabilă, 57%.

Neplafonarea CAS și CASS se menține, cu 52% în topul neajunsurilor, mediul de afaceri solicitând de fapt o corelare echitabilă a valorii și calității serviciilor de sănătate pe care asigurații le pot accesa în contul contribuțiilor pe care le achită.

Întrebările din sondaj au vizat de asemenea principalele neajunsuri ale administrației fiscale care constituie o barieră pentru investiții suplimentare și pentru mediul de afaceri în general.

Răspunsurile la această întrebare plasează, cu peste 85% dintre răspunsuri, lipsa digitalizării ANAF în topul neajunsurilor. Deși este un deziderat comun pentru mediul de afaceri și decidenți, semnalarea de către majoritatea respondenților a acestui aspect transmite urgența nevoii de modernizare prin digitalizare a infrastructurii administrației fiscale, o condiție esențială pentru creșterea gradului de colectare a veniturilor bugetare.

Un procent foarte ridicat de respondenți, de peste 80%, reclamă lipsa de cooperare, și chiar agresivitate din partea autorităților fiscale, a căror remediere o vedem posibilă prin digitalizare care va reduce numărul interacțiunilor directe dintre autoritate și contribuabili, și prin asumarea de către ANAF a unui rol de prevenție și educare a contribuabililor.

Aproape jumătate dintre participanții la sondaj au inclus în aceeași categorie a neajunsurilor, netransparența privind criteriile de risc și modalitatea de selectare a contribuabililor pentru control (57%), procesul complex de confomare fiscală (53%) și nerespectarea prevederilor legale privind modificarea legislației fiscale (41%).