Repatrierea, ultima soluţie a maghiarilor care au lăsat România pentru Ungaria, iar acum nu-şi mai pot plăti creditele în franci elveţieni

Coșmarul pe care îl trăiesc mai bine de un million de unguri care au accesat credite în franci elevețieni și s-au găsit în imposibilitatea de a mai plăti ratele din cauza deprecierii forintului în raport cu moneda elevețiană i-a dus pe aceștia la limita puterilor. Parțial drama ungurilor se datorează și politicii băncilor austriece prezente în țara vecină care au promovat aceste credide în monede exotice în ciuda riscurilor pentru clienți.

Potrivit cotidianului britanic The Guardian, unul dintre aceste exemple tragice este și un etnic maghiar din România plecat în țara vecină în căutarea unui trai mai bun care acum ia în calcul repatrierea ca ultimă soluție pentru drama pe care o trăiește.

„Ca ungur din ţara vecină România, Toth a venit la Budapesta alături de soţia sa în 1998, în căutarea unei vieţi mai bune. Acum se gândeşte să se întoarcă”, notează The Guardian.

Toth, scriu jurnaliștii britanici, a ajuns de la o situație materială decentă la limita subzistenței după ce a luat în 2008 un credit în franci elevețieni și a ajuns să plătească rate aproape duble față de cele inițiale ca urmare a aprecierii monedei elvețiene în raport cu forintul

„Janos Toth stă pe o scară, acoperit tot de tencuială, impingând fire într-o gaură din perete. Ca majoritatea ungurilor, Toth are un credit ipotecar imens, luat în franci elveţieni în 2008 aşa cum a fost încurajat de banca sa austriacă pentru că dobânzile erau mult mai mici decât la creditele în forinţi. Un franc valora atunci 150 de forinţi. Acum valorează 250. Ca şi electrician, el lucrează deja 14 ore pe zi, şase zile pe săptămână, uneori şi duminicile. Dar din cauza deprecierii forintului, abia îşi poate plăti ratele”, scrie cotidianul britanic.

Partea cea mai întunecată a situației este că în momentul actual în ciuda măsurilor legislative protecționiste ale autorităților maghiare, care au adoptat o normă ce permite cetățenilor să achite creditele în monede exotice cu o reducere de 25%, celor aflați în situația lui Toth viitorul pare să le  asigure prea puține speranțe de redresare.

„Tot timpul am crezut că vom munci toată viaţa pentru ca urmaşii noştri să moştenească economiile noastre”, spune colegul său Jozsef. „Acum tot ce pot moşteni sunt datoriile noastre”.

Deși noua lege, care ar putea costa băncile din țara vecină 150 de milioane de euro, permite cetățenilor să achite până la sfârșitul lui februarie aceste credite cu o rată de schimb mai avantajoasă, în realitate până acum au izbutit să se înscrie în program doar 100.000 de unguri, iar restul se declară în imposibilitate de a găsi banii pentru a rambursa integral creditele.

Săptămâna trecută cei afectați de acest flagel au mai primit o lovitură importantă când forintul a mai suferit o depreciere importantă ajungând la minime istorice în raport cu euro, iar dobânda pe piața financiară pe zece ani pentru statul ungur a trecut de 10%, lăsând prea puține șanse de reducere a deficitului bugetar.