Numărul pensionarilor din România a scăzut cu 61.268 de persoane în 2021 față de anul precedent, arată datele prezentate de Ministerul Muncii, din iunie 2021. De asemenea, față de noiembrie 2020, numărul pensionarilor a scăzut cu 28.711 de persoane.
Astfel, în luna iunie 2021, numărul de pensionari a ajuns la 4.882.192 de persoane. 95% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.652.346 persoane) şi 4,87% pensionari agricultori (229.846 persoane).
La 30 iunie 2021, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mic cu 24.488 persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 219 lei, conform datelor transmise de Ministerului Muncii.
La aceeași dată menționată, 3.653.409 persoane, adică 78,53% reprezintă pensionari de asigurări pentru limită de vârstă. Pentru aceștia, pensia medie a fost mai mare cu 236 de lei față de aceeași perioadă a anului 2020.
În privința pensionarilor proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, în număr de 229.846 persoane la sfârşitul lunii iunie 2021, 92,52% primeau pensii pentru limită de vârstă, 0,21% pensii de invaliditate şi 7,27% pensii de urmaş.
Scăderea numărului de pensionari, cu peste 61.000 din iunie anul trecut până în iunie 2021, este cea mai mare din ultimii 8 ani de zile. În timpul crizei COVID-19, cele mai multe decese au fost raportate în categoria de vârstă „60+”. De-a lungul pandemiei, cadrele medicale s-au plâns de lipsa medicamentelor, infrastructura insuficientă, dar și de faptul că mulți pacienți sunau la 112 abia după ce starea de sănătate era compromisă.
Sociologii avertizează că România până în 2050, România va avea 1 din 4 cetățeni pensionari, deci de departe, cea mai îmbătrânită țară din UE, o povară imensă pentru un sistem de pensii care și în prezent se confruntă cu grave probleme, în urma politicilor păguboase din ultimii 30 de ani de la Revoluție.
Mai mult de atât, potrivit analiștilor economici, numărul pensionarilor va depăși cel al angajaților în 2030, dacă nu se va interveni cu politici coerente, care să impulsioneze contribuțiile/veniturile, fie printr-o creștere economică, fie prin atragerea românilor plecați în afară, fie prin creșterea natalității.