Publicație americană: Înalți oficiali americani au sprijin companiile petroliere să obțină concesiuni de gaze de șist în România și Bulgaria

Înalţi oficiali americani au sprijinit companiile petroliere americane, precum Chevron, să obţină concesiuni de gaze de şist în diferite state, între care România şi Bulgaria, dezvăluie publicația americană de investigații, Mother Jones.

Potrivit publicației, Departamentul de Stat american s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective şi companiile americane. Mai mult, secretarul de stat american Hillary Clinton şi-a trimis un subaltern în România şi Bulgaria pentru a forţa barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice.

Articolul “Cum a vândut secretarul de stat Hillary Clinton fracturarea hidraulică în lume”, care dezvăluie, sub semnătura lui Mariah Blake, oferă detalii despre efortul Guvernului SUA pentru promovarea gazelor de şist, inclusiv în România,

”Într-o dimineaţă geroasă de iarnă, în februarie 2012, avionul secretarului de stat american Hillary Clinton a aterizat în capitala bulgară, Sofia, pe un viscol puternic. Purtând o haină groasă, secretarul de stat a coborât scările aeronavei păşind pe asfaltul plin de zăpadă, de unde ea şi consilierii ei s-au îndreptat către palatul prezidenţial. În acea după-amiază, delegaţia a avut întâlniri cu liderii bulgari, inclusiv cu premierul Boiko Borisov, iar tema principală de discuţie  au fost gazele de şist”, scrie Mariah Blake.

Totodată, publicația americană precizează că fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gitenstein, s-a întâlnit, la acea vreme, cu directori ai Chevron şi cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de şist.

„Românii stăteau cu perimetrele şi nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulţumiţi. Aşa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradiţional în numele companiilor americane”, a declarat Gitenstein care, înainte de a deveni ambasadorul SUA la Bucureşti, a lucrat pentru firma de avocatură şi lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienţi s-a numărat şi Chevron.

În România, Chevron deţine permise de explorare şi exploatare pentru cinci perimetre (două în zona Bârlad şi trei în zona Dobrogea, unul fiind la Vama Veche). Până acum, în ciuda protestelor violente ale activiştilor de mediu, Chevron a încheiat operaţiunile de explorare la o sondă de la Pungeşti şi are în plan deschiderea alteia, pentru a evalua cantitatea de gaz de şist de acolo şi dacă merită ca aceasta să fie exploatată. Conform autorităţilor, dar şi companiei, la Pungeşti s-a folosit metoda convenţională de foraj, nu cea a fracturării hidraulice.

Chevron a plătit seminarii pentru funcționarii din România și alte state

Avocatul David Goldwyn, reprezentantul pentru afaceri în domeniul energiei al secretarului de stat american Hilary Clinton, a jucat un rol important în promovarea gazelor de şist.

Goldwynare o lungă experienţă în promovarea peste hotare a forajelor pentru gaze de şist, atât ca oficial al Departamentului pentru Energie în timpul administraţiei Bill Clinton, cât şi ca reprezentant al industriei energetice. A fost între 2005 şi 2009 şef al unei organizaţii – Libya Business Association, care includea Chevron, Exxon Mobil şi Marathon, notează publicaţia.

Avocatul a promovat în străinătate tehnologia de fracturare hidraulică şi ca reprezentant al firmelor din energie. Între ianuarie şi octombrie 2012, firma sa a organizat o serie de seminarii pe teme de fracturarea hidraulică pentru funcţionarii din România, Bulgaria, Lituania, Polonia şi Ucraina, toate finanţate de Chevron.

Publicul nu a avut acces în sălile unde erau organizate evenimentele. Jurnalistul român Vlad Ursulean povestește că a încercat să participe la o astfel de întrunire, însă, în momentul în care Goldwyn a remarcat prezenţa lui, Ursulean a fost escortat afară.

Goldwyn a declarat pentru publicaţia Mother Jones că la workshop-uri au fost făcute prezentări tehnice ale tehnologiei fracturării hidraulice de către experţi din Colorado School of Mines şi Penn State University. Chevron, susţine acesta, nu a avut nici o “contribuţie editorială”. Cu toate acestea, toate ţările menţionate anterior – unde au avut loc proteste anti-fracturare hidraulică – aveau să concesioneze către Chevron mari suprafeţe de terenuri pentru căutarea de gaze de şist.

Gitenstein şi Chevron

Publicația americană susține că în unele cazuri, Departamentul de Stat al SUA a dat o mână de ajutor în negocierea ofertelor.

Mark Gitenstein, atunci ambasador în România, s-ar fi întâlnit cu directorii Chevron şi oficiali români pe care i-ar fi presat să predea suprafeţe mari pentru concesiuni pentru gaze de şist, mai scrie Mother Jones. În trecut, Gitenstein a lucrat la Mayer Brown, o firmă de avocatură şi de lobby, care a reprezentat Chevron

În cele din urmă, România a semnat un contract pe 30 de ani cu Chevron, care a dus ulterior la proteste masive, la nivel naţional.

După ce Guvernul a decis instituirea moratoriului privind gazele de şist, Gitenstein a mers la un post de televiziune din România şi a avertizat că fără fracturarea hidraulică naţiunea riscă să fie nevoită să plătească de cinci ori mai scump gazele de şişt decât în America. Moratoriul a fost eliminat la începutul anului 2013.

Câteva săptămâni mai târziu, Chevron se pregătea să construiască prima sa platformă de fracturare hidraulică în apropiere de Pungeşti, un sat de fermieri mici în nord-estul României, scrie publicaţia citată.

Mother Jones susține că ar fi intrat in posesia unui document de la cabinetului premierului de la Palatul Victoria, care ar arăta că un oficial român s-ar fi întâlnit cu directori de la Chevron şi un angajat de la Departamentul de Comerţ al Ambasadei din SUA pentru a discuta despre un eveniment de PR pentru gazele de şist. Ei au agreat organizarea unui eveniment la Palatul Victoria din Bucureşti.

Drept purtător de cuvânt ar fi fost ales Damian Drăghici, prezentat drept un parlamentar român carismatic, o „personalitate recunoscută în rândul minorităţii rome, care are o prezenţă considerabilă în regiunea în care Chevron vrea să foreze”, notează publicația americană.

Însă, strategia a fcăut prea puțin pentru a calmca furia publicului.

Când Chevron a încercat să instaleze platforma de foraj, la sfârşitul anului 2013, locuitorii – inclusiv săteni în vârstă care au sosit în căruţe trase de cai – au blocat site-urile de foraj planificate. Biserica Ortodoxă Română s-au adunat în spatele lor, cu un preot local, asemănând Chevron cu nişte „invadatori”. Proteste anti-fracturare au fost şi în Polonia şi Regatul Unit.

Bulgaria a semnat un acord pe cinci ani cu Chevron

Potrivit Mother Jones, Bulgaria a semnat un acord pe 5 ani, de 68 de milioane de dolari, prin care gigantul american Chevron primea în concesiune milioane de hectare pentru căutarea de gaze de şist.

Bulgarii s-au revoltat. La scurt timp după sosirea la Sofia, în februarie 2012, a secretarului de stat american, zeci de mii de protestatari au ieşit pe străzi cu pancarte pe care scria “ Stop fracturării” şi “ Chevron, du-te acasă”. Parlamentul din Bulgaria a votat pentru un moratoriu legat de gazele de şist.

Hillary Clinton le-a cerut oficialilor bulgarilor să dea o nouă şansă fracturării hidraulice. Potrivit lui Borisov, ea a fost de accord să ajute cu “ cei mai buni specialişti în domeniul acestei noi tehnologii pentru a prezenta beneficiile poporului bulgar”, arată sursa citată.

Opoziţia faţă de gazeke de şist, însă, s-a accentuat. Ulterior, în România, mii de oameni s-au adunat să protesteze faţă de fracturarea hidraulică, iar Parlamentul român a adoptat propriul moratoriu pe gazele de şist. Din nou, Clinton ar fi intervenit, trimiţându-l la înaintare pe reprezentantul său pentru energie în Eurasia, Richard Morningstar, pentru a forţa barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice.

Efortul de lobby al Departamentului de Stat a culminat la sfârşitul lunii mai 2012, când Morningstar a ţinut o serie de întâlniri pe tema fracturării hidraulice cu oficiali de nivel înalt din Bulgaria şi România. La postul naţional de radio din Bulgaria, oficialul american a declarat că noua tehnologie ar putea conduce la scăderea de cinci ori a preţului gazelor naturale.

Conform publicației americane, sub conducerea lui Hillary Clinton, Departamentul de Stat a lucrat îndeaproape cu companii din energie pentru a promova fracturarea hidraulică în întrega lume, parte a unui plan mai vast pentru creşterea aprovizionării cu resurse energetice la nivel mondial şi pentru subminarea puterii adversarilor, cum ar fi Rusia, care folosesc resursele energetice drept o armă.

Organizaţiile de protecţia mediului se tem, însă, că fracturarea hidraulică, care a fost legată de contaminarea apei potabile şi de cutremure, ar putea face ravagii în ţările cu reglementări insuficiente în domeniul protecţiei mediului.  În plus, se ridică întrebări despre adevăratele interese servite de programul de promovare a gazelor de şist, notează publicaţia.

Profitul Gazprom a scăzut cu 60% între 2008 şi 2009

Publicaţia mai scrie că între 2006 şi 2008, rezervele de gaze din SUA au crescut cu 35%, odată cu aplicarea tehnicii de fracturare hidraulică (fracking în limba engleză). SUA au depăşit Rusia şi au devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume. Ca urmare, preţurile au scăzut la minime record. Influenţa economică a Rusiei a scăzut. Profiturile Gazprom au scăzut cu peste 60% între 2008 şi 2009.

Clinton, care a fost investită în funcţia de secretar de stat la începutul anului 2009, a considerat că gazele de şist ar putea ajuta la redesenarea politicii energetice la nivel mondial. “Acesta este un moment de schimbare profundă. Tările care depindeau de alţii din punct de vedere energetic sunt acum producători de energie. Cine va avea de câştigat, cine va pierde? Răspunsurile la aceste întrebări sunt scrise chiar acum ”, a spus Clinton într-un discurs susţinut la Universitatea Georgetown.

Clinton a prezentat, la sfârșitul anului 2011, noul Birou pentru Resurse Energetice, cu 63 de angajaţi şi un buget de milioane de dolari.

Ea a promis că ambasadele SUA din lume vor fi consiliate să îşi intensifice activitatea pe probleme de energie şi “să urmărească cu mai multă atenţie firmele din sectorul energetic”, unele dintre ele sprijinind generos campaniile politice ale ei, dar şi a preşedintelui Barack Obama. De exemplu, un executiv al Chevron a strâns o sumă importantă pentru Campania lui Clinton din 2008.

Între timp, giganţii energetici din SUA încercau să pătrundă pe diverse pieţe. În 2012, Chevron a avea concesiuni pentru gaze de şist în Argentina, Australia, Canada,China, şi Africa de Sud, dar şi în Europa de Est.

Polonia: Peste 100 de concesiuni pentru gaze de şist

Polonia a acordat mai mult de 100 de concesiuni pentru gaze de şist, suprafaţa acoperită fiind de aproape o treime din teritoriul său. Când a fost aprinsă prima flacără de gaze de şist forate de Halliburton, compania de gaze deţinută de stat a umplut paginile celor mai mari ziare de reclame cu titlul : “Nu stingeţi flacăra speranţei”.

Policienii polonezi, în frunte cu premierul Donald Tusk, au promis că Polonia va scăpa de dependenţa de Rusia, care furnizează cea mai mare parte din necesarul de gaze al Poloniei.

Cu toate acestea, gazele de şist nu s-au dovedit mană cerească aşa cum se aşteptau lideri din industrie sau guverne străine.

Noi cercetări ale US Geological Survey au sugerat că evaluările EIA au supraestimat depozitele de şist din Polonia. Gazele de şist recuperabile estimate pentru Polonia s-au redus cu 99 %. Condiţiile geologice şi alţi factori în Europa şi Asia au făcut ca fracturarea hidraulică mai scumpă. Un studiu a estimat că forajul gazelor de şist în Polonia ar costa de trei ori mai mult decât costă în SUA.

Giganţii petrolieri din SUA au abandonat forajele din Polonia în anul 2013.

“Aşteptările privind gaze de şist la nivel mondial au fost extrem de mari”, spune  Paul Hueper, director pentru programe energetice în cadrul Departamentului de stat pentru resurse energetice. „Dar limitele geologice şi provocările supraterane sunt imense. O mână de ţări au potentialul de boom, dar niciodată nu ar putea avea loc o revoluţie a gazelor de şist la nivel global”, a spus el.

Politica dusă peste hotare privind fracturarea hidraulică a fost una intensă.

Susan Sakmar, un profesor de drept invitat la Universitatea din Houston, care a studiat reglementările privind fracturarea hidraulică, a afirmat că Statele Unite ale Americii este singura naţiune în care proprietarii de terenuri individuale deţin drepturile pentru zăcăminte.

„În cele mai multe, poate în toate celelalte ţări ale lumii, resursele subterane aparţin guvernului”, explică ea.

Faptul că proprietarii nu pot profita în urma forajelor de pe terenurile lor a aprins indignarea publică în unele părţi ale lumii, în special în Europa de Est. Oficialii americani speculeaza că Rusia s-a implicat în instigarea la proteste în aceste zone.

„Percepţia printre diplomaţii din regiune a fost că Rusia îşi protejează interesele”, a declarat Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România.

„Nu a vrut gaze de şist din motive evidente”, a mai spus el.

Confruntate cu aceste obstacole, SUA şi companii energetice europene au lansat o campanie de lobby care vizează Uniunea Europeană. Ei au apelat la parlamentari cu studii în domeniul industriei, au găzduit mese generoase şi conferinţe pentru autorităţile de reglementare. Prezentări susţinute de reprezentanţi ai Exxon Mobil, Total şi Halliburton au avertizat că eşecul dezvoltării gazelor de şist „va avea consecinţe nefaste asupra securităţii energetice europene şi asupra prosperităţii”, şi a cerut guvernelor europene să „permită explorarea gazelor de şist pentru a avansa”.

Lobby pentru acord comercial

Chevron nu a dat înapoi. Împreună cu alte firme americane din domeniul energiei, Chevron a făcut lobby pentru a propune un acord comercial între SUA şi UE care să permită companiilor americane să poată aduce guvernele europene în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj pentru orice acţiuni care ameninţă investiţiile lor. Chevron a argumentat acest lucru a fost necesar pentru a proteja acţionarii împotriva tratamentului „arbitrar” şi „nedrept” din partea autorităţilor locale.

Departamentul de Stat a rămas pe poziţii, în pofida protestelor publice din Europa. Succesorul lui Clinton în funcţia de secretar de stat, John Kerry, consideră gazele naturale drept o parte esenţială împotriva schimbărilor climatice.

Odată cu criza din Crimeea, administraţia Obama a presat ţările est-europene să urmeze iniţiativa gazelor de şist, astfel încât să fie mai puţin dependente de Rusia.

În timpul unei vizite din aprilie în Ucraina, ţară care a acordat terenuri spre concesiune pentru Chevron şi Royal Dutch Shell, vice-preşedintele Joe Biden a anunţat că Statele Unite ar putea trimite aici experţi tehnici pentru a accelera dezvoltarea gazelor de şist.

„Suntem pregătiţi să vă ajutăm”, a promis Biden, al cărui fiu, Hunter, s-a alăturat boardului unei companii de energie din Ucraina.

„Imaginaţi-vă cazul în care aţi putea spune Rusiei: Păstraţi-vă gazele. Ar fi o lume foarte diferită „, a spus Biden, citat de publicaţia americană de investigaţii.