Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a pus pe jar sistemul bancar românesc, după ce a anunțat, marți seară, că Guvernul PSD-ALDE va introduce o taxă pe lăcomia băncilor. Potrivit demnitarului, acestea vor fi taxate la volumul activelor la o cotă care le depășește pe toate celelalte din Uniunea Europeană. Taxa va fi calculată în funcție de indicatorul de referință ROBOR, la trei și șase luni.
Situația cea mai complicată este la CEC Bank, o bancă deținută integral de stat, prin Ministerul Finanțelor, relatează zf.ro.
Publicația scrie că, spre exemplu, pe rezultatele pe 2017, CEC Bank ar trebui să plătească o taxă de 0,9% din active bancare raportate de 31,6 miliarde lei, care înseamnă o taxă de 284 de milioane de lei. În 2017, profitul brut raportart de CEC Bank a fost de 222,7 milioane de lei , iar dacă se adaugă taxa pe lăcomie, rezultă o pierdere pentru CEC de 61,7 milioane de lei.
Pe rezultatele din 2018, mai scrie aceeași sursă, singurul indiciu pe care îl avem este că CEC Bank va avea un profit de 100 de milioane de euro, ceea ce înseamnă 460 de milioane de lei. Activele bancare probabil că s-au dus spre 35 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că o taxă de 0,9% înseamnă o taxă bancară de 310 milioane de lei, rezultând un profit brut de numai 150 de milioane de lei.
ZF.ro mai precizează că, la nivelul întregului sistem bancar format din 36 de bănci, profitul net la 9 luni 2018 a fost de 5,7 miliarde de lei, dar dintre care primele şase bănci au avut un profit net de 4,8 miliarde de lei.
Faptul că această taxă anunțată de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici n-are neapărat legătură cu nivelul ROBOR, ci cu situația dificilă a bugetului reiese chiar din preambulul proiectului de ordonanță de urgență, unde se arată că România riscă să intre în procedura de deficit excesiv dacă nu păstrează deficitul bugetar la sub 3% din produsul intern brut, scrie profit.ro.
PSD-ALDE merge pe „rețeta Viktor Orban”
Profit.ro mai scrie că actuala guvernare nu este prima din UE care vrea să impună taxe în sistemul financiar, dar că alte state s-au rezumat la niveluri mai mici ale cotelor impuse și nu s-au legat de active. Cele mai multe măsuri de acest gen au venit ca urmare a crizelor financiare și au vizat fie bonusurile managerilor (în Franța și Italia), fie pasivele, unde cotele aplicate au fost de sub 0,1%.
Singura excepție a fost Ungaria, acolo unde premierul Viktor Orban, liderul partidului Fidesz, a aplicat, în anul 2010, o taxă bancară de 0,53% din activele bancare, precum și noi niveluri de taxare în energie și telecom.