Protecţie pentru bancheri sau orgoliu necontrolat? Pe cine a ajutat Marea Britanie cu veto-ul care a izolat-o în UE

Hotărârea liderilor europeni de la Bruxelles de pe 9 decembrie de a întări reglementările privind o politică fiscală comună bazată pe un set de reglementări menită să micșoreze datoria suverană a statelor membre redresând astfel credibilitatea blocului în fața investitorilor a fost puternic subminată de „veto-ul” Marii Britanii.

Măsura extremă a Londrei pare să fie subiectul preferat al presei economice din toată lumea puternic divizată între cei care susțin decizia premierului britanic, David Cameron, și cei care sunt pur și simplu siderați de efectele pe termen lung ale acesteia.

Cea mai potrivită descriere a poziției Marii Britanii după Bruxelles este “înstrăinare”. Potrivit presei britanice opoziția lui Cameron a avut câteva motivații importante.

Eveniment - 28 oct, 13:47

Newsweek: O bandă de sute de români a invadat și „terorizează” Londra. Dau o lovitură de milioane de Crăciun!

Disputa pe monedă

Cel mai simplu de înțeles fiind că politicienii de peste Canalul Mânecii ar fi concluzionat că adoptarea unor măsuri dureroase care susține Euro, care nici măcar nu este moneda Marii Britanii, nu este profitabilă și că o contribuție de zeci de miliarde de euro în acest scop nu este una logică.

Un alt motiv intuit de jurnaliști ar fi că pentru Marea Britanie obligativitatea de a-și trece bugetul prin forurile decizionale ale UE ar fi reprezentat un afront de neconceput.

Printre lucrurile care ar fi putut determina poziția lui Cameron s-ar mai putea enumera desigur și contribuția la majorarea fondului de salvare a zonei euro de 200 de miliarde de euro, care ar fi urmat să fie pompați tot în economia statelor UE cu probleme.

Scutiri speciale

Cei mai mulți specialiști opinează însă că adevăratul motiv ce provocat opoziția lui Cameron ar fi fost respingerea de către liderii europeni a cererilor acestuia privind exceptarea de la regulamentele UE a “City-ului” centrul financiar-bancar al Marii Britanii.

Potrivit analiștilor britanici Cameron ar fi venit la Bruxelles decis să obțină pentru City scutiri pentru mai bine de 20 de reguli pe care UE le va introduce în perioada următoare.

Când a eșuat în dimineața lui 9 decembrie, Cameron a decis să facă uz de veto aruncând UE într-o adevărată criză constituțională, dar obținând în același timp susținerea bancherilor și a publicului britanic.

Efectele acestui veto sunt însă foarte contestate chiar și de politicienii din țara sa. Astfel liderul laburist David Miliband a declarat că decizia lui cameron nu a scimbat nimic pentru Marea Britanie.

Un veto care nu schimbă nimic

“Acesta este primul veto din istorie care nu schimbă nimic. Proiectele merg mai departe. A fost un veto fantomă împotriva unei amenințări fantomă. David Cameron nu a oprit nimic pentru că celelalte 26 de state vor merge mai departe și pentru că prevederile tratatului nu ne-ar fi afectat drepturile cu nimic”, a spus el în cadrul unei emisiuni televizate, citat de guardian.co.uk.

Analiștii financiari par și ei sceptici în privința avantajelor aduse de Cameron zonei financiare britanice explicând că City are acum o protecție chiar mai slabă față de deciziile UE întrucât veto-ul lui Cameron a distrus relațiile cu ceilalți lideri europeni.

Potrivit normelor europene reglementările financiare pot fi adoptate de UE cu majoritate de membri și Marea Britanie nu dispune de drept de veto în cazul acestora, șansele britanicilor de a influența aceste decizii scăzând dramatic după Bruxelles.

“Sunt 100% convins că mai mult a afectat interesele City-ului. Sunt 20 de reglementări financiare pe cale să fie adoptate de Comisia Europeană. În momentul în care comisarul responsabil, francezul Michel Barnier, va da startul, de ce i-ar mai face vreo favoare lui Cameron?”, explică Ian Traynor, editor Guardian’s.