Proiectul noii legi a retrocedărilor: Terenurile şi imobilele se vor restitui în natură la nivel local până în 2016

Guvernul îşi va angaja răspunderea pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate. Actul normativ urmează să se desfășoare în trei etape: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri.

Astfel, Guvernul încearcă să evite noi condamnări ale României la CEDO, instituție ce a solicitat oficialilor români să stabilească, până la sfârșitul lunii aprilie, un nou sistem de acordare a despăgubirilor.

Proiectul prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local, susțin surse guvernamentale citate de Adevărul.

Eveniment - 09 nov, 15:03

Ce s-a întâmplat cu persoanele afectate de inundațiile din Galați de acum două luni? Multe familii încă locuiesc în containere

Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului.

În cazul în care termenul stabilit nu va fi respectat, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor va sancționa autoritățile responsabile cu suma de 500.000 de lei.

În a doua etapă, solicitările nerezolvate vor fi centralizate la București, la ANRP, unde se vor căuta soluții pentru restituri tot în natură.

Ultima etapă prevede despăgubirile, iar ANRP estimează că acestea vor ajunge la 8 miliarde euro.

Foştii proprietari vor primi de la autorităţi puncte, în funcţie de valoarea imobiliului sau a terenului. Ei pot participa la licitaţii în cadrul cărora aceste puncte se pot transforma în bani. Dacă şi acest demers eşuează, statul va răscumpăra punctele, astfel, păgubiţii primind o compensaţie financiară.

Miza mare a procesului sunt despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte şi minorităţi, nu casele şi terenurile naţionalizate de la populaţie.

Curtea de la Strasbourg a adoptat pe 12 octombrie 2010 o hotărâre-pilot în cazul României, prin care a suspendat toate dosarele ce au ca obiect retrocedările şi a dat termen Guvernului ca într-un an şi jumătate să elaboreze o lege unitară, care să dea satisfacţie foştilor proprietari. În iulie 2012, ministrul Justiţiei Titus Corlăţean i-a convins pe reprezentanţii CEDO să prelungească termenul până în aprilie 2013.