România se așteaptă ca producția de cereale să fie mai mică în acest an din cauza condiițiilor meteo. Până la final de luna mai, suprafețele însămânțate cu principalele cereale și uleioase sunt asemănătoare cu cele de anul trecut, însă randamentele la hectar vor fi mai mici. România ar putea produce anul acesta cu 1,4 milioane de tone de cereale ( grâu, porumb, orz) mai puțin decât anul trecut, scrie economica.net.
Deficitul substanțial de precipitații de la începutul primăverii, dar și temperaturile sub medie au afectat însă negativ culturile de iarnă, ceea ce i-a determinat pe specialiștii Comisiei Europene să revizuiască în scădere ultima prognoza.
Producția de grâu, porumb și orz a României s-ar putea cifra anul acesta la aproximativ 25,8 milioane de tone, cu 5,1% sub cea de anul trecut, ceea ce înseamnă un minus de 1,4 milioane de tone, potrivit calculelor Economica pe baza datelor Ministerului Agriculturii și a ultimei prognoze a Comisiei Europene.
În schimb, producția totală de floarea-soarelui și rapiță va crește cu 7,8%, până la aproximativ 4,5 milioane de tone, pe fondul unor randamente mai bune la floare. Cantitatea este cu 330.000 de tone.
Astfel, potrivit estimărilor, randamentele la grâu vor fi, în medie, de 4,56 tone la hectar, cu 14% sub nivelul anului anterior, la orz vorbim despre randamente cu 15%-22% mai mici, iar la porumb cu 0,2% sub media anului anterior. Pentru culturile de rapiță, ultima prognoză indică randamente medii de 2,54 tone la hectar, față de 2,6 tone cât se estimase luna anterioară. Este o scădere de 15% comparativ cu anul trecut, cea mai mare din UE, și cu 1,4% raportat la media ultimilor cinci ani.
Banca Națională a României (BNR) se așteaptă ca rata anuală a inflaţiei IPC să crească până în luna iunie, când ar urma să atingă un maximum de 14,2%, potrivit Raportului asupra inflaţiei din luna mai.
Potrivit BNR, creșterea inflației va avea loc pe fondul presiunilor din partea costurilor de producţie (cu energia, materiile prime, transportul), exacerbate recent de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a ocazionat o transmisie relativ accelerată a acestora asupra preţurilor de vânzare ale bunurilor şi tarifelor serviciilor din coşul indicelui CORE2 ajustat.