Producătorii de alimente și-au triplat veniturile, în timp ce puterea de cumpărare a românilor a scăzut

Profiturile marilor companii din industria alimentară din România au crescut de trei ori, de la 1,08 miliarde de lei în 2019 la 3,13 miliarde de lei în 2022, potrivit unei analize detaliate realizate de Libertatea, pe baza datelor financiare depuse de companii și furnizate de firma de date AlertaCUI.ro. În același interval, profiturile firmelor de distribuție de produse au înregistrat de asemenea o creștere impresionantă de 50%.

Fenomenul Greedflation afectează consumatorul român

Greedflation, un termen dezvoltat de economiști, descrie fenomenul în care companiile majorează prețurile mult peste creșterea costurilor de producție. Acesta a fost observat în multiple sectoare economice, de la electronice și automobile în timpul crizelor de producție și de cipuri, până la alimente în contextul creșterilor de prețuri energetice post-invazia Ucrainei de către Rusia.

Companii care și-au triplat veniturile

Printre retailerii care au înregistrat venituri și profit net impresionant se numără:

• Metro, care a raportat o creștere impresionantă a veniturilor cu 60% pe parcursul celor patru ani analizați. Cu toate acestea, profitul companiei a scăzut cu 59%, ceea ce reflectă posibilele provocări în gestionarea costurilor sau investiții majore care au impactat profitul net.
• Selgros: A înregistrat o creștere de 28% a profitului, ajungând la 103,8 milioane de lei în 2022. Aceasta indică o adaptare eficientă la condițiile de piață și o gestionare prudentă a resurselor.
• Nestle România: Parte a gigantului global din domeniul alimentar, Nestle a văzut o creștere de 48% a profiturilor, de la 61,6 milioane de lei la 91,4 milioane de lei. Aceasta demonstrează capacitatea companiei de a naviga eficient într-un peisaj economic complicat, menținându-și creșterea profiturilor în ciuda presiunilor externe.

Impactul scumpirilor asupra consumatorilor

Deși prețul petrolului a scăzut după pandemie, beneficiile acestor scăderi nu se resimt la nivelul consumatorului final. În România, rata inflației a atins 5,9% în aprilie, fiind mai mult decât dublă față de media europeană de 2,6%, ceea ce reflectă presiunea crescută asupra bugetelor gospodăriilor. Prețurile la produse de bază, băuturile răcoritoare și automobilele, au înregistrat creșteri semnificative. De exemplu, prețul unei sticle de Coca Cola a crescut de la aproximativ 4,5-5 lei în 2019-2020 la 9,65 lei în prezent, în timp ce prețul unui autoturism Dacia Logan a crescut de la 7,630 euro în 2020 la 13,500 euro în 2024.

Mai mult, au existat creșteri masive de prețuri la alte produse: detergenții s-au scumpit cu 25,64% față de aprilie 2023, medicamentele s-au scumpit cu 23,86% față de aceeași perioadă, iar serviciile poștale cu 26,25%.  În topul scumpirilor se mai află și articolele de igienă și cosmeticele  – cu 13,17%, îngrijirea medicală – cu 13,67%, iar serviciile de apă, canal și salubritate cu 16,49%.

Premierul Marcel Ciolacu a cerut o anchetă a Consiliului Concurenței în privința detergenților, iar instituția condusă de Bogdan Chirițoiu a anunțat că verifică scumpirile. Instituția a afirmat recent că majorările de prețuri vin ca urmare a „waterbed effect”, adică efectul saltelei cu apă. În traducere, plafonarea adaosului la alimente a dus la scumpirea altor produse.