Previziuni economice sumbre pentru 2023, după permacriza din 2022: recesiune globală și falimente pe bandă rulantă
Într-un articol publicat luna trecută, Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al publicației The Economist, a descris un tablou sumbru a ceea ce urmează să se întâmple, rezumat de titlul articolului: „De ce recesiunea globală este inevitabilă în 2023„.
Vom avea parte de recesiune mai puternică decât în anul pandemiei
Redactorii Dicționarului Collins English Dictionary au declarat „permacriza” drept cuvântul anului 2022. Definit ca o „perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță”, este un cuvânt nou și urât care însă descrie cu acuratețe lumea de astăzi, în ajunul anului 2023.
Chiar dacă economia globală nu intră tehnic în recesiune – definită în sens larg ca două trimestre consecutive de creștere negativă – economistul-șef al FMI a avertizat recent că în anul 2023 foarte mulți oameni ar putea să simtă că sunt în plină recesiune din cauza combinației dintre încetinirea creșterii economiilor, prețurile ridicate și creșterea ratelor dobânzilor.
„Cele mai mari trei economii, SUA, China și zona euro, vor continua să stagneze”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas în octombrie. „Pe scurt, încă n-am ajuns în punctul cel mai rău, iar pentru mulți oameni, 2023 va însemna o recesiune puternică”.
La starea deja foarte proastă a eeconomiilor se vor adăuga falimentele
În pofida sărăciei provocate de COVID-19 și de diferitele blocaje, falimentele au scăzut de fapt în multe țări în 2020 și 2021 datorită unei combinații de acorduri extrajudiciare cu creditorii și de stimulente guvernamentale importante.
În Statele Unite, de exemplu, 16.140 de întreprinderi au declarat faliment în 2021, iar 22.391 de întreprinderi au făcut acest lucru în 2020, față de 22.910 în 2019.
Din păcate, analiștii economici avertizează că această tendință se va inversa în 2023, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a ratelor dobânzilor.
Astfel, Allianz Trade a estimat că falimentele la nivel global vor crește cu peste 10 % pentru 2022 (până la finalul anului) și cu 19 % în 2023, eclipsând nivelurile de dinaintea pandemiei.
Supraviețuirea întreprinderilor puternic îndatorate este acum pusă sub semnul întrebării, deoarece acestea se confruntă cu o furtună perfectă alcătuită din rate ale dobânzii mai mari, prețuri mai mari la energie, materii prime mai scumpe și mai puțină cheltuială pe produsele care nu sunt de bază din partea consumatorilor.
De asemenea, merită subliniat faptul că apetitul guvernelor occidentale pentru orice ajutor direct acordat sectorului privat a fost redus de deficitele lor crescute și de prioritizarea sprijinului pentru gospodării.