Președintele Băncii Naționale a Ungariei: Am luat mai multe măsuri anticriză decât România, Slovacia și Polonia

Andras Simor, președintele Băncii Naționale a Ungariei a afirmat că instituția pe care o conduce a luat mai multe măsuri anticriză decât multe țări similare, precum Slovacia, Cehia, Polonia și România.

Simor a averizat împotriva riscurilor implementării de politici neconvenționale sub o nouă conducere a instituției, notează Bloomberg.

„Trebuie să subliniem că Banca Naţională a Ungariei a folosit măsuri extensive pentru a reduce impactul crizei asupra economiei Ungariei. Am folosit cele mai multe din măsurile folosite de alte bănci centrale în lume şi semnificativ mai multe decât oricare altă ţară similară – mă refer la ţări din regiune precum Slovacia, Cehia, Polonia şi România„, a declarat Andras Simor.

Eveniment - 18 nov, 13:57

Ungaria critică decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească rachetele ATACMS împotriva Rusiei: „Va fi o luptă grea, deoarece trebuie să oprim escaladarea”

Acesta a precizat că Magyar Nemzeti Bank (MNB) a utilizat măsuri pentru creşterea lichidităţii pe pieţele valutare, pentru a tempera volatilitatea forintului, şi a îmbunătăţit lichiditatea pieţei forintului şi a finanţărilor în monedă naţională pentru băncile locale.

Șeful MNB a adăugat că instituţia a intervenit pentru perioade limitate pe anumite pieţe care nu funcţionau corespunzător, precum cele ale obligaţiunilor guvernamentale şi obligaţiunilor ipotecare.

„Istoricul nostru de utilizare a instrumentelor neconvenţionale este excelent. Am făcut mai mult decât oricine din regiune şi am încercat toate instrumentele disponibile pentru o economie de piaţă emergentă, de dimensiuni mici şi deschisă„, a afirmat Simor.

Banca centrală a Ungariei a fost criticată constant de guvernul condus de Viktor Orban pentru politicile monetare insuficient de relaxate pentru susţinerea economiei.

Un analist de la Roubini Global Economics a declarat, în această săptămână, că Ungaria este din punct de vedere economic cea mai slabă verigă din regiune, din cauza îndatorării şi fundamentelor macro,o altă verigă slabă fiind România, cu diferenţa că guvernul de la Bucureşti pare serios în relaţia cu FMI.

„Ungaria este cea mai slabă verigă„, din cauza îndatorării externe, cea mai ridicată din regiune, precum şi a fundamentelor macroeconomice mai slabe decât cele ale vecinilor, a declarat analistul RGE Jelena Vukotic.

Cealaltă verigă slabă este România, a spus analistul, notând că principala diferenţă constă în faptul că guvernul român este aparent serios în privinţa încheierii unui acord cu FMI şi probabil va reînnoi actuala înţelegere, care expiră în martie.