Adela Cojan, președinta interimară a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, spune că aproximativ 88% dintre pacieții români cu cancer aflați sub tratament în 2019 au murit într-un an de zile, potrivit cursdeguvernare.ro.
„Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile”, spune președinta interimară a CNAS.
Bilanțul este generat de lipsa prevenției, de subfinanțarea medicinei primare și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate.
Impactul este devastator atât pentru familii, cât și pentru economie, arată o analiză prezentată de Clara Volintiru, conferențiar universitar doctor la ASE București – 9 din 10 români riscă sărăcia severă dacă se îmbolnăvesc de cancer, iar România pierde 3% din PIB cu fiecare cohortă anuală de pacienți cu cancer.
„Pot să vă spun că m-au impresionat cifrele pentru 2020, când am văzut că în jur de 88% din cazurile de cancer al căror tratament a fost finanțat în 2019 se regăseau printre CNP-urilor pacienților decedați (…) Erau cazuri de cancere descoperite târziu, în stadiul 2, 3, cu metastaze. Dacă s-ar depista precoce, șansele de supraviețuire la cinci ani și la 10 ani ar fi mult mai ridicate”, a afirmat Adela Cojan la conferința Sănătatea – sursă de competivitate, organizată de cursdeguvernare.ro.
Pentru fiecare cohortă de pacienți cu cancer România suportă un impact cumulat de 3,4 miliarde euro bani publici, conform studiului „Povara cancerului în România și impactul său asupra economiei”, prezentat de Clara Volintiru la aceeași conferință. La această sumă se adaugă și cheltuielile familiei, care se ridică la un nivel aproape egal cu cele ale sistemului de sănătate.
Numai în primul an, cu un pacient bolnav de cancer se cheltuie cel puțin 10.000 de lei de la buget și alți încă 10.000 de lei în îngrijirea făcută de familie.
De cele mai multe ori, în România cancerul este depistat în stadii târzii și nu sunt disponibile tehnologiile și medicamentele inovative din restul Europei. Situația este similară și în cazul altor boli cronice, unde țara noastră înregistrează rate de mortalitate mult mai ridicate decât în UE.
România alocă sănătății 5,2% din PIB, în timp ce media europeană ajunge la 11%, însă o altă problemă majoră este structura alocărilor.