Premieră, în ultimii ani: România a început să exporte gaze spre Ungaria

În premieră în ultimii ani, România a exportat gaze prin punctul de interconectare cu rețeaua ungară, Arad-Csanadpalota, în contextul în care gazul românesc este acum mai ieftin. Ultima dată când prin această rută s-au mai exporat gaze spre Ungaria a avut loc în august 2018.

De ce a început România să exporte gaze spre Ungaria

Situația poate fi explicată prin schimbările care au avut loc pe piața gazelor în ultimul timp, astfel că gazul românesc, care, anterior, era mai scump decât cel de hub (Baumgarten – Central European Gas Hub) s-a apropiat ca preț, ba chiar au coborât, potrivit e-nergia.ro.

Potrivit unor calcule făcute de Profit.ro, dacă la hub-ul vienez gazul cu livrare în al patrulea trimestru al anului costă echivalentul a 60.7 lei, acum, prețul la care se vinde acest contract la Bursa Română de Mărfuri este de 55,17 lei. Situația este aceeași și pentru livrările forward aferente sezonului rece: preț mediu în România 58 de lei, preț CEGH 63 de lei.

Externe - 23 nov, 22:06

Ungaria a publicat acordul privind extinderea Schengen: După aderare, România și Bulgaria vor continua controalele la frontierele terestre pentru cel puțin 6 luni

Așadar, și pe fondul faptului că depozitele de gaze din România sunt aproape pline (89,2% acum), este posibil ca exporturile de gaze să continue, pe fondul acestui diferențial de preț.

Luna septembrie a adus o creștere de circa 10% a producției interne de gaze și o reducere semnificativă a importurilor. Potrivit datelor Transgaz, producția locală a urcat de la circa 230.000 de MWh zilnic, în august, la 250-255.000 de MWh, în prezent. Romgaz spune că ea este responsabilă, exclusiv, pentru această creștere.

Consumul de energie a scăzut semnificativ în perioada stării de urgență

Surse din piață au precizat căanul 2020 a debutat cu un consum de energie mai mic, comparativ cu anul 2019. Astfel, în luna ianuarie, consumul a scăzut pe fondul unei ierni mai blânde cu 3,6%, iar în luna februarie cu 0,4%. Cu toate acestea, începând cu luna martie, când în România a fost decretată starea de urgență consumul de energie electrică a cunoscut o scădere abruptă. Cele mai mari scăderi au fost atinse în luna aprilie (-14,6%), în luna mai (-11,3%) și în luna iunie (-8%).

Potrivit reprezentanților din piața locală de energie, această scădere este similară cu cea din perioada crizei economice din anul 2009. Atunci au fost înregistrate scăderi ale consumului de energie de 15%-20% în primele luni ale anului, urmând ca această scădere să se stabilizeze în următoarele luni.

În prezent însă, scăderea consumului de energie se suprapune peste un excedent al producției, creat în special de energia provenită din sursele hidro. Energia hidro este în prezent principala sursă de energie electrică în România, cu o pondere de aproape 40%, însemnând 2.451 MW. Pe locul doi se situează energia produsă de hidrocarburi (20%), cu 1.281 MW. Urmează energia asigurată de cărbune (19%), cu 1.172 MW. Faptul că Centrala nucleară de la Cernavodă funcționează doar cu unul dintre reactoare are un impact major asupra producției. În acest context, această sursă de energie asigură doar 11% din totalul producției.