Instanța Supremă a Uniunii Europene a deschis miercuri calea pentru a reduce miliarde de euro din fondurile UE ale Poloniei și Ungariei, ai căror conducători populiști sunt acuzați de încălcarea drepturilor democratice, transmite CNN.
Curtea Europeamă de Justiție din Luxemburg, a respins contestațiile Varșoviei și Budapestei împotriva unei noi sancțiuni UE care ar opri finanțarea țărilor membre care încalcă legile europene.
„Hotărârile de astăzi confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunțând că executivul UE cu sediul la Bruxelles va decide cum să acționeze în săptămânile următoare.
În joc sunt fonduri de sute de miliarde de euro, coeziunea internă a UE și poziția sa internațională.
Ungaria și Polonia au fost de multă vreme mari beneficiari ai fondurilor UE, pe care blocul le-a turnat în fostele țări comuniste pentru a le ajuta să-și dezvolte economiile de când acestea au aderat în 2004.
UE transmite că, pentru a primi aceste beneficii, țările trebuie să respecte standardele europene comune, pe care Varșovia și Budapesta le-au încălcat prin impunerea controlului politic asupra sistemului judiciar și mass-media și prin restrângerea drepturilor civile.
Dezacordurile cu privire la statul de drept apar în timp ce blocul comunitar încearcă să prezinte un front unit pe flancul său estic, unde Rusia și-a adunat forțele în apropierea Ucrainei.
Decizia ar putea avea, de asemenea, un impact politic imediat, în special în Ungaria, unde alegerile naționale din 3 aprilie sunt de așteptat să fie cea mai strânsă cursă pentru premierul naționalist Viktor Orban, de la victoria sa fulgerătoare din 2010.
Partidul de guvernământ Fidesz al lui Orban a spus că hotărârea este o „răzbunare politică” împotriva Ungariei.
Ministrul Justiției, Judit Varga, a declarat că Bruxelles a abuzat de puterile sale împotriva statelor membre naționale.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat într-o conferință de presă că „Polonia consideră că centralizarea birocratică și federalizarea sunt un proces periculos”.
UE a înghețat deja fonduri de recuperare a pandemiei în valoare de 36 de miliarde de euro pentru Polonia și 7 miliarde de euro pentru Ungaria.
Așa-numitul „mecanism de condiționalitate” ar putea afecta acum orice parte a bugetului UE, în valoare de 1,8 trilioane de euro pentru 2021-2027.
Polonia, cel mai mare membru fost comunist al UE, cu 38 de milioane de locuitori, este eligibilă pentru mai mult de 75 de miliarde de euro până în 2027.
Ungaria are o populație de aproximativ un sfert din mărimea Poloniei și a primit o cotă mai mare din cheltuielile UE pe cap de locuitor.
„În loc să încerce să se opună ca fondurile UE să fie condiționate de respectarea statului de drept, (n.r. Polonia și Ungaria) ar trebui să respecte drepturile oamenilor”, a transmis organizația Amnesty International, promotoare a egalității de șanse în întreaga lume.
Polonia și Ungaria au amenințat că vor riposta prin blocarea altor decizii ale UE care necesită unanimitate, inclusiv în ceea ce privește clima și energia, precum și politica externă.
Șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, a declarat pentru Reuters că disputa nu va determina Ungaria să blocheze un summit UE-Africa la sfârșitul acestei săptămâni și nici să interfereze cu eventualele sancțiuni împotriva Rusiei asupra Ucrainei.
Katalin Cseh, un parlamentar liberal maghiar al UE, a declarat că ignorarea erodării statului de drept în Polonia și Ungaria ar fi comparabilă cu filmul de comedie întunecată „Don’t Look Up”, în care politicienii nu reușesc să oprească un asteroid să distrugă Pământul.
„Dacă stăm bine și evaluăm, atunci domnul Orban și domnul Morawiecki și-ar atinge obiectivul de a distruge Uniunea din interior”, a spus Cseh.