PNRR: Care sunt domeniile în care Comisia Europeană a respins proiectele propuse de România și calendarul negocierii cu UE

Comisia Europeană a respinsa mai multe proiecte din cadrul Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) elaborat sub coordonarea ministrului Cristian Ghinea, vicepremierul Dan Barna dând ca exemplu fondurile pentru sistemul de irigații. Potrivit informațiilor Economedia.ro, Comisia Europeană ar fi obiectat puternic în discuții și față de Fondul de reziliență pentru localități, una dintre componentele PNRR dedicate primarilor, dar și față de alte proiecte considerate nepotrivite cu acest mecanism de redresare.

Comisia Europeană a motivat respingerea celor două componente prin faptul că ele nu sunt însoțite de reforme, așa cum cere cadrul legal european ce guvernează Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), noul instrument financiar creat de UE pentru revenirea economică post-pandemie.

În cazul irigațiilor, Comisia Europeană a constatat că proiectele se bazează pe o tehnologie depășită, bazată pe un consum intensiv de energie. Comisia a avut aceeași obiecție și față de Fondul de reziliență, un program de 4 miliarde de euro, prin care guvernul voia să pună fonduri la dispoziția primarilor de orașe și comune pentru reducerea disparităților teritoriale, tranziția verde și digitalizare.

Și pe subiectul marilor proiecte de infrastructură rutieră există diferențe de poziție, după cum a declarat ministrul Cristian Ghinea.

Planul Național pentru Redresare și Reziliență (PNRR), vitalpentru refacerea economică post-COVID, a întâmpinat serioase probleme la Bruxelles, dupăce ministrul Ghinea a trimis un prim draft de proiecte.Acesta a explicat că, deși nu a fost respins de Comisia Europeană, autoritățile române au fost anunțate că trebuie să refacă anumite proiecte din plan, deoarece nu ar putea fi finanțate.

Planul Național de Redresare și Reziliență a fost adoptat de Guvern pe 7 aprilie. Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro.

După 1 mai, Comisia Europeană va începe evaluarea propriu-zisă a planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.