Planul de austeritate al Europei, “un pact sinucigaș”: Calea de urmat e reconstrucția, nu reducerea

În timp ce Franța, Austria și alte state europene se confruntă cu efectele retrogradării ratingului de țară de către agenția Standard&Poor’s, de vineri, tot mai mulți critici ai politicii de austeritate impusă la Bruxelles de liderii europeni își fac auzite vocile.

Marea majoritate a statelor din Uniunea Europeană și-au asumat deja măsurile de austeritate dictate de cancelarul german Angela Merkel, pentru a rezolva problemele principale cu care se confruntă zona euro: datoriile suverane și deficitul bugetar.

Zelul cu care liderii europeni trec la măsuri de austeritate pare să facă uitat tocmai exemplul Germaniei care, în trecut, a soluționat cu success problemele economice nu prin măsuri draconice ci profitând de capacitatea economiei de a accepta în astfel de perioade măsuri menite să flexibilizeze piața muncii și să adopte noi tehnologii generatoare de profit pe termen lung.

Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph E. Stiglitz, critică în termeni duri politica de austeritate a liderilor europeni pe care o cataloghează drept “un pact sinucigaș”.

“Dintr-un punct de vedere resursele-naturale și umane- ale Europei sunt aceleași ca înainte de criză, așa că potențialul nu este foarte diferit”, spunea el înainte de retrogradarea decisă de S&P, vineri. “Dar este clar că politica greșită și eșecurile piețelor fac Europa să nu profite de resursele de care dispune, neinvestind în oameni și capital, neavând o politică de dezvoltare a noilor tehnologii, lucruri care ar duce la creșterea competitivității față de concurenții din Asia”, adaugă el, citat de nytimes.com.

Europa a tunat în direcția agențiilor de rating

Pe lângă Franța și Austria, S&P a mai retrogradat ratingurile Italiei, Spaniei, Ciprului, Portugaliei, Maltei, Slovaciei și Sloveniei, provocând o adevărată furtună diplomatică la nivelul liderilor europeni.

Premierul francez Francois Fillon a declarat că decizia S&P ” vine într-un moment nepotrivit”. Un consilier al preşedintelui Franţei a afirmat că decizia este „mai gravă decât un pompier piroman, este foarte perversă”.

Moritz Kramer, unul dintre șefii hulitei agenții de rating, avertizează că liderii europeni sunt prea concentrați pe măsurile de austeritate și nu au mai fost capabili să vadă adevăratele cauze ale crizei.

Nu vedeți pădurea de copaci: Urmați exemplul Germaniei

“Toate țările se focusează pe remedii bugetare care să conducă la reducerea deficitului bugetar, în principal în țările periferice. Dar criza euro se datorează în principal creșterii diferenței competitivității între statele zonei euro”, spune el.

Din acest punct de vedere urmarea unei rețete stricte de austeritate bugetară nu este un remediu al problemei cu care se confruntă Europa, explică economistul, care dă chiar exemplul Germaniei care în urmă cu câțiva ani avea un deficit bugetar mai mare decât cel al Spaniei și ca urmare a măsurilor de flexibilizare a pieței muncii și de reducere a cheltuielilor sistemului de asigurări socialea devenit motorul economic care este în prezent.

În realitate se poate spune că Germania își datorează explozia economică chiar problemelor cu care se confruntă vecinii săi din sud Spania și Portugalia, care au cumpărat produsele nemțești în perioada de creștere economică, Germania izbutind să producă datorită euro la prețuri mai mici care au făcut produsele sale competitive pe piețele vecine.

Adevărata țintă a liderilor europeni ar trebui să fie creșterea productivității muncii după modelul german. Potrivit studiilor muncitorii din sudul continentului muncind mai multe ore decât cei din Germania dar cu o productivitate mult mai scăzută.

Astfel, anul trecut grecii au muncit în medie 42 de ore pe săptămână, portughezii 38 de ore în timp ce germanii au muncit doar 35 de ore pe săptămână.