Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, secondat de Darius Vîlcov și de Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, au lansat o serie de atacuri politice similare celor ale prim-ministrului Ungariei, Viktor Orban, pentru a justifica o serie de creșteri de taxe și impunerea unora noi, se arata într-o analiză G4media.
Atacurile extrem de dure, arată G4media, au fost făcute la adresa companiilor din energie, preponderent a celor cu capital străin şi au făcut referire la „creșterea nejustificată a prețurilor pe seama populației” și „evaziunea fiscală”.
Asta deşi ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Dăncilă vineri, 21 decembrie, a fost anunțată cu doar trei zile înainte de adoptare, nu a avut la bază discuții reale cu mediul de afaceri și a provocat reacții virulente din partea asociațiilor de investitori străini și români.
„Rostul OUG, care nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial la ora publicării articolului, în ciuda urgenței invocate de guvern, a fost acela de a atrage prin intermediul taxelor inventate sau mărite bani pentru acoperirea deficitelor la bugetul de stat și bugetul de pensii. 2019 este un an dublu electoral, marcat de creșteri salariale pentru bugetari (impact estimat la circa 17 miliarde de lei) și majorarea pensiilor (impact estimat la peste 8 miliarde de lei)”, se arată în analiză.
Ce retorică a fost utilizată pentru justificarea introducerii noilor măsuri fiscale
1. Plafonarea prețului gazelor la producători la 68 de lei / Mwh în beneficiul populației
Într-o emisiune de la Antena 3, de joi (20 decembrie), Liviu Dragnea precizacă: ”Gazul iese cu 40 de lei și ajunge la final cu 140 de lei”.
Cu toate acestea, un ordin al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) de la începutul anului 2018 a legat redevența plătită de producătorii de gaze de nivelul de referința de la hub-ul din Viena, un nivel mult mai ridicat decât cel din România, arată G4media.
„A fost o modalitate prin care PSD a adunat mai multe taxe la bugetul statului, dar efectul imediat a fost creșterea prețurilor la gaze, pentru că aceste taxe aproape dublează costurile de producție și forțează companiile să crească prețurile. De notat că liberalizarea pieței gazelor, produsă în 2016, nu a avut ca efect creșterea masivă a prețurilor. Ea s-a produs exact când ANRM, instituție controlată de PSD, a intervenit brutal în piață și a crescut taxarea”, se mai indică în analiză.
În plus, în ciuda faptului că a fost anunțata ca o măsura de protecție socială pentru categoriile defavorizate, măsura plafonării preţului urmează să se aplice de la 1 aprilie 2019, adică după trecerea iernii – când consumul de gaz scade ca urmare a încălzirii vremii.
Tot Liviu Dragnea, Darius Vâlcov şi Eugen Teodorovici precizaseră şi ca statul român renunță la o sumă importantă de venituri la bugetul de stat, adică la posibilitatea de a ajuta direct consumatorii vulnerabili.
„Culmea este că majoritatea consumatorilor vulnerabili din România folosesc lemn de foc sau biomasă pentru încălzire și gătit, prețul lemnului de foc fiind în creștere substanțială în ultimii ani. Cetățenii care se încălzesc cu lemn de foc, în conformitate cu datele ultimului recensământ din România, reprezintă peste 47% din totalul gospodăriilor la nivel național, iar prețul lemnului de foc a crescut mult în ultimii doi ani. Mai mult, o lege votată de majoritatea PSD-ALDE în vară riscă să blocheze piața lemnului de foc (Sursa)”, relatează G4media.
2. Plafonarea prețului gazelor în beneficiul industriei
Efectul real ar putea fi, însă, creșterea importurilor (deja destul de scumpe) din Federaţia Rusă. Măsura plafonării se va aplica și industriei care consumă gaze naturale, durata de aplicare va fi de trei ani, iar pentru industrie va fi definit și un coș de consum care să includă și gaze de import.
„Dacă acest lucru se va întâmpla, ținând cont că România își va crește capacitățile de export către Bulgăria cu 1,5 mld metri cubi și către Ungaria cu 1,75 mld metri cubi până la sfârșitul anului viitor grație proiectelor de interconectare, vom asista la exporturi masive de gaz românesc (cu preț ieftin, plafonat de stat) făcute de companiile care rezervă capacitatea de export (printre care și companii maghiare apropiate de oligarhi ruși) și la importuri masive de gaz scump rusesc care să îl suplinească pe cel românesc plecat la export”, se precizează în analiză.
3. Prețurile la energia electrică
ANRE, instituția responsabilă cu crearea unui model de piață este politizată și preocupată de creșterea propriilor salarii și de angajarea de aliați politici. De exemplu, instituţia este condusă de Dumitru Chiriță, un fost deputat PSD, și de Henorel Soreață, un reprezentant personal al lui Liviu Dragnea și al județului Teleorman.
În acelaşi timp, companiile de stat producătoare au crescut prețurile și au dat apoi profitul sub formă de dividende acționarilor, adică statului.
„Aceasta a fost misiunea tuturor celor care s-au perindat la conducerea acestor companii de stat în ultimii doi ani și care au fost numiți pe criterii exclusiv politice. Ordonanța de Urgență adoptată recent va genera creșteri de preț și mai mari deoarece se adaugă o taxă de 2% din cifra de afaceri, taxă ce se va regăsi în tarifele plătite de consumatorii industriali și casnici. Această taxă va trebui plătită inclusiv de complexurile energetice pe cărbuni, care au deja mari probleme financiare”, se mai arăta în analiză.
– ”The Facebook Dilemma”, cea mai amplă investigatie despre impactul retelei de socializare asupra vietii private, difuzată ÎN EXCLUSIVITATE pe B1 TV, pe 1 ianuarie, de la ora 16.00 –