Efectele PERVERSE ale ‘ordonanţei pe lăcomie’: Specialiştii atrag atenţia că va înflori MUNCA LA NEGRU

Controversata Ordonanţă de Urgenţă nr. 114 din 2018, cunoscută şi ca „ordonanţa pe lăcomie” nu va bulversa doar companiile din energie, servicii şi sectorul bancar, ci va avea o serie de efecte perverse şi în ceea ce îi priveşte pe angajaţi.

Actul normativ aduce schimbări şi regimului zilierilor, iar specialiştii avertizează că OUG 114 va stimula munca la negru cu acest tip de lucrători, pe fondul creşterii birocraţiei din domeniu.

Guvernul a hotârât, prin intermediul OUG 114, să limiteze drastic numărul domeniilor în care firmele pot lucra cu zilieri, dar şi să oblige firmele (precum şi restul categoriilor de beneficiari de lucrări) să le facă zilierilor contract de muncă pe perioadă determinată, dacă lucrează minimum 26 de zile în mod continuu.

Cu excepţia celor care se califică să fie angajaţi cu contract de muncă, zilierii vor continua să nu fie asiguraţi nici la pensie, nici la sănătate, singurul impozit plătit pentru remuneraţia lor fiind impozitul pe venit.

Iată mai jos schimbările aduse legii zilierilor prin OUG 114, potrivit economica.net:

1. O persoană poate presta activităţi în regim zilier cel mult 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari pentru care lucrează.
Sunt exceptaţi de la această regulă zilierii care lucrează în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, cei care lucrează în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi cei care muncesc în domeniul viticol. Pentru aceştia, durata maximă de muncă în calitate de zilier este de 180 de zile pe an. Nerespectarea de către zilier a acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 500 lei, la 2.000 lei, potrivit OUG 114 din 2018.

2. O persoană poate să lucreze ca zilier pentru un beneficiar, în mod continuu, cel mult 25 de zile calendaristice. Dacă depăşeşte acest prag, beneficiarul lucrării e obligat să-i încheie contract de muncă pe perioadă determinată.

3. Zilierii pot munci doar în trei domenii din clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată:
– agricultură, vânătoare și servicii anexe;
– silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere;
– pescuit şi acvacultură.

Astfel, firmele nu vor mai putea angaja zilieri pentru munca necalificată în 17 domenii, printre care se numără publicitatea, colectarea deşeurilor, catering, hoteluri şi cabane, organizarea spectacolelor şi târgurilor.

„Cea mai bună modificare a legii zilierilor este limitarea numărului de sectoare care au drept la munca zilierilor, deoarece extinderea sectoarelor a creat posibilitatea multor beneficiari de a utiliza zilierii ca formă de evaziune fiscală. Lipsa unui dialog social real face ca şi la acest subiect să fie scăpări: OUG 114 a scos munca arheologică din lista sectoarelor în care pot fi folosiţi zilieri, deşi ar fi trebuit să rămână, iar aceasta va îngreuna această activitate”, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa.

„Cele mai proaste modificări ale legii zilierilor sunt limitarea duratei de muncă la 120 de zile pe an pentru zilieri şi sancţionarea celor care depăşesc acest prag. În opinia noastră, aceste modificări sunt o încălcare a dreptului la muncă al zilierilor, a adăugat preşedintele CNS Cartel Alfa. În continuare, în OUG 114 nu există o formă de stimulare a securităţii sociale pentru zilieri. Adică ar fi trebuit să se prevadă ca cei care depăşesc o anumită perioadă de muncă să beneficieze de o formă de asigurare socială, la pensie şi sănătate”, a mai arătat Hossu.

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), susţine că munca de orice fel, inclusiv a zilierilor, trebuie încurajată şi nu „sancţionată” prin măsuri birocratice inutile.

„OUG 114/2018 este o dovadă a ignorării dialogului cu mediul de afaceri atunci când se stabilesc măsuri cu impact direct în economie. Consecinţa OUG 114 asupra zilierilor: munca la negru va fi stimulată proporţional cu creşterea birocraţiei care urmează să fie stabilită (în acest domeniu, n. red) prin ordine comune, documente care ajung greu la micii întreprinzători. Munca de orice fel, inclusiv zilierii, trebuie încurajată şi nu „sancţionată” prin măsuri birocratice inutile”, a spus Cristian Pârvan.

„Nevoia de bani a Guvernului, interesat exclusiv de creşterea salariilor în sectorul administraţiei locale şi centrale, afectează grav situaţia din mediul de afaceri şi în mod deosebit companiile din industria prelucrătoare. Nu identificăm efecte pozitive pentru mediul de afaceri în textul OUG 114/2018. Data aprobarii şi publicării în Monitorul Oficial (28 decembrie 2018) – fără consultarea mediului de afaceri – este un argument suficient de elocvent, a mai spus Cristian Pârvan.