Opinie Reff & Asociatii | Deloitte Legal: Noile reguli în materia controalelor fiscale – o schimbare de perspectivă

Modalitatea de desfășurare a  controalelor fiscale se schimbă odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 188/2022, prin care se modifică și se completează Codul de procedură fiscală, adoptată în contextul reformei administrației fiscale din România, atrag atenția Bogdan Mărculeț, Senior Managing Associate, și Ștefan Mihărtescu, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal, într-un material de opinie.

Cei doi au explicat că noile prevederi vizează în principal derularea controalelor fiscale și au ca scop eficientizarea activității de control, prin concentrarea pe zonele veritabile de risc fiscal și pe efectuarea verificărilor preponderent de la distanță, în detrimentul inspecțiilor fiscale exhaustive sau cvasi-exhaustive utilizate majoritar în prezent. De asemenea, spun ei, ordonanța conține măsuri de îmbunătățire a comunicării între fisc și contribuabil și, nu în ultimul rând, de încurajare a conformării voluntare.

Definirea dosarului fiscal și a dosarului administrativ al acțiunii de control fiscal

În Codul de procedură fiscală vor fi prevăzute expres definițiile dosarului fiscal și dosarului administrativ al acțiunii de control, pentru a facilita respectarea dreptului la apărare al contribuabilului, astfel cum a fost recunoscut prin hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Noua reglementare prevede că organul fiscal va fi obligat, la cererea scrisă a contribuabilului/plătitorului supus unei acțiuni de control fiscal, să pună la dispoziția acestuia dosarul administrativ al acțiunii de control fiscal.

Comunicarea către contribuabil a clasei/subclasei de risc în care se află

„O regulă cu impact semnificativ pentru contribuabil prevede că acesta poate solicita organului fiscal comunicarea clasei sau subclasei de risc fiscal în care a fost încadrat conform analizei de risc. Informațiile vor fi transmise prin orice mijloc de comunicare care asigură dovada primirii, cu excepția cazului în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la aceste informații. Însă această prevedere se aplică de la 1 ianuarie 2026”, spun Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu.

Solicitarea de informații sau documente și fluxul de comunicare între contribuabil și organul fiscal

OUG nr. 188 din 2022 stipulează că, dacă sunt necesare documente sau informații pentru clarificarea situației fiscale, organul fiscal le va putea solicita de la contribuabil doar pe acelea pe care nu le deținea anterior. Astfel, va fi evitată dublarea solicitărilor venite din partea mai multor organe fiscale sau chiar din partea aceleiași instituții pentru furnizarea acelorași informații sau documente care se află deja în posesia autorităților fiscale.

Modificări privind inspecția fiscală

Potrivit unei alte modificări importante, în cazul creanțelor administrate de organul fiscal central, selectarea contribuabililor pentru efectuarea acțiunii de inspecție fiscală se va efectua la nivelul aparatului central al ANAF, pe baza analizei de risc, iar organele de inspecție fiscală vor avea competență de efectuare a inspecției fiscale pe întreg teritoriul țării.

„Prin excepție de la regula selectării contribuabililor pentru inspecție în funcție de nivelul riscului stabilit pe baza analizei de risc, se introduce posibilitatea selectării aleatorii a contribuabililor pentru o acțiune de inspecție fiscală. Reglementarea vizează strict creanțele fiscale administrate de organul fiscal central și limitează procentul maxim de contribuabili selectați în mod aleatoriu, într-un an calendaristic, la 10% din totalul celor selectați pentru inspecție fiscală în anul respectiv. Depășirea acestui procent reprezintă abatere disciplinară”, explică Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu.

Înainte de selectarea contribuabililor pentru inspecție, organul de inspecție fiscală le va trimite o notificare de conformare, care va cuprinde riscurile fiscale identificate, astfel încât să le acorde acorda posibilitatea de a-și corecta situația fiscală, în termen de 30 de zile de la data comunicării notificării.

„În cadrul acestui termen, organul de inspecție fiscală nu va întreprinde nicio acțiune în vederea selectării pentru efectuarea inspecției fiscale. După trecerea termenului de 30 de zile, contribuabilii cu risc fiscal ridicat care nu au remediat riscurile fiscale pentru care au fost notificați sunt supuși obligatoriu unei inspecții fiscale sau unei verificări documentare. Pe de altă parte, chiar dacă se conformează în termen, contribuabilul nu scapă de riscul de a fi selectat, ulterior, pentru inspecție fiscală”, se mai arată în același material de opinie.

Cât desprelocul de desfășurare a inspecției, Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu remarcă o schimbare de optică a legiuitorului, în sensul că inspecția se va desfășura, ca regulă, la sediul organului de inspecție fiscală și doar prin excepție la sediul contribuabilului.

Totuși, o mare parte din modificările referitoare la inspecția fiscală vor intra în vigoare abia de la 1 ianuarie 2026.

Schimbări în verificarea documentară

În Codul de procedură fiscală se prevede expres că verificarea documentară se efectuează, alături de organele de inspecție fiscală, inclusiv de organele de control antifraudă fiscală și de organele fiscale competente să exercite verificarea situației fiscale personale. Competența lor se întinde pe întreg teritoriul țării.

„În ceea ce privește obiectul acestui tip de control, vor putea fi supuse verificării documentare perioade determinate din cadrul uneia sau mai multor perioade impozabile. Totodată, operațiunile și documentele ce sunt supuse verificării documentare se selectează de organul fiscal competent, acesta putând să verifice una sau mai multe operațiuni realizate într-o perioadă de timp determinată, conform analizei de risc”, arată Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu.

Dacă un contribuabil nu prezintă documentele corecte și complete solicitate de organul fiscal în termenul acordat în cadrul procedurii de control sau dacă documentele furnizate confirmă diferențele identificate de organul fiscal, acesta din urmă va emite o decizie de impunere prin care stabilește diferențele de creanțe fiscale datorate.

„Decizia de impunere rezultată în urma verificării documentare nu poate fi emisă în mod legal, ca regulă, în lipsa audierii contribuabilului, fiind lovită de nulitate. De asemenea, contribuabilul are dreptul să își prezinte în scris punctul de vedere și, după caz, să conteste decizia respectivă”, potrivit sursei citate.

Modificări privind controlul antifraudă

Totodată, noua reglementare prevede expres anumite drepturi ale contribuabilului pe durata controlului antifraudă, printre cele mai importante fiind cel de a beneficia de asistență de specialitate, de a fi informat pe parcursul desfășurării controlului asupra constatărilor efectuate, de a-i fi cât mai puțin afectată activitatea etc. În pratică, aceste drepturi ale contribuabililor erau recunoscute și înainte, dar nu erau prevăzute expres în legislație.

Reguli noi și pentru verificarea situației fiscale personale

Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu spun că aspectele referitoare la notificarea de conformare anterioară inspecției fiscale vor fi aplicabile și în cazul verificării situației fiscale personale, pentru încurajarea conformării voluntare. În mod similar inspecției, efectuarea analizei de risc pentru identificarea persoanelor fizice care prezintă risc fiscal de neconformare se va face de structura competentă la nivelul central al ANAF. Nu în ultimul rând, se reglementează posibilitatea selectării aleatorii a persoanelor fizice pentru efectuarea unei verificări a situației fiscale personale.

„În concluzie, OUG nr. 188/2022 aduce, fără îndoială, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, una dintre cele mai ample modificări ale Codului de procedură fiscală de la intrarea sa în vigoare, în anul 2016. În continuare, eficientizarea controalelor fiscale și atingerea obiectivelor acestor modificări legislative depinde în mare măsură de modul în care acestea vor fi puse în practică, atât de către organele fiscale, cât și de către contribuabili”, conchid Bogdan Mărculeț și Ștefan Mihărtescu.