Opinie: Brânzeturi bine închise în seifuri cu cheiță, numărul furturilor de foame a crescut în România. Inflația e pentru clienți ciumă, pentru retaileri mumă, magazine sociale nu avem

Românii tocmai au trecut peste cel mai scump Paște din ultimii 20 de ani. Pâinea, laptele, zahărul, făina și carnea de miel s-au scumpit enorm în ultimii doi ani. La astea se adaugă explozia facturilor la lumină și gaze, precum și creșterea necontrolată a dobânzilor la bănci.

Prețul brânzeturilor s-a dublat deci le închidem în cutiuțe și le ținem așa până expiră

Datele INS arată că la un interval de un an, adică din martie 2022, cel mai mult s-au scumpit mărfurile alimentare – cu 21,56%. Dintre acestea creșterile semnificative au fost observate la Unt: +38,06%, Brânză: +30,8%, Lapte: +30,13%, Lapte şi produse lactate: +29,6%.

Ca exemplu, în ultimul an prețul untului a sărit de la 6 – 7 lei la 18 – 20 de lei. La fel stau lucrurile și în cazul unor brânzeturi, ale căror prețuri practic s-au dublat într-un interval scurt de timp.

Eveniment - 17 sep, 08:00

Monitorizare B1tv.ro – Prețurile la produsele de igienă personală au crescut considerabil, cu aproape 15%. Scumpiri şi la medicamente / Ce produse s-au mai scumpit în luna septembrie

Și vedem cu toții asta. Și mai vedem și odioasele cutii de siguranță cu lacăte de prin magazine. Spre exemplu – la Carrefour (dar nu e singurul magazin) pe care l-am ales ca exemplu pentru că nu cu foarte mult timp în urmă a anunțat că a obținut un profit neașteptat de mare raportat la inflație.

Practic un raft întreg de produse din lapte păzit de parcă ar fi bijuterii cu pietre prețioase rare. Rectific, am fost în câteva bijuterii în care ceasurile, brățările, inelele și cerceii se odihneau libere pe rafturi, ba puteai chiar să le atingi.

Se fură, nu zice nimeni că nu se fură. Se mănâncă produse direct între rafturile magazinelor. De foame. Și acesta este un fenomen cu care se confruntă în special țările foarte sărace.

Există variante prin care să eviți furturile iar una dintre ele ar fi să mai dai din ce ai în plus și nu se vinde și celor care nu au. Adică magazinelor sociale. Cred că suntem totuși singura țară în care vezi câte un mezel stând în galantar până se face vânăt, vândut cu același preț cu care era vândut în prima zi când a fost expus. După care, în ultimele lui ore, când chiar nu mai ai încotro, îl arunci direct la gunoi.

În februarie 2023, Carrefour, cel mai mare retailer european, spunea că este încrezător în perspectivele sale din acest an, după ce a raportat un profit record, de 1,26 miliarde de euro, şi o nouă creştere a profitului operaţional anual, pentru 2023, în pofida inflaţiei ridicate, arăta Reuters.

Și preşedintele director general, Alexandre Bompard, le-a spus analiştilor că firma Carrefour se aşteaptă în primul semestru din 2023 la reducerea în continuare a cheltuielilor de consum, din cauza inflaţiei ridicate.

Deci inflația e o scuză să reduci cheltuielile de consum (adică salariile pentru angajați mai mulți sau o infrastructură mai bună) dar în același timp și un motiv de laudă atunci când spui ia uite, împotriva faptului că inflația a crescut, noi facem profit nesperat.Pentru că, să fim serioși, consumatorii au sărăcit, retailerii și producătorii s-au îmbogățit, e atât de simplu.

„Ne uităm la viitor cu încredere”, a mai declarat Bompard, preşedintele director general.
Viitorul în această situație punctuală însemnând viitorul investitorilor căci despre „taxa de solidaritate” pe care ar fi trebuit să o plătească companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro nu se mai vorbește, nu mai știe nimeni nimic, probabil (dar nu sigur) ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2024.

Carrefour ar fi fost printre firmele vizate. Taxa de solidaritate însemnând un gest simbol minuscul de a arăta că o multinațională nu e chiar indiferentă față de soarta clientului român – pe care până la urmă se bazează zilnic.

Dacă dați o simplă căutare pe Google, în ultimele șase luni este plină presa de cazuri de furturi din magazine, românii chiar au început să fure de foame. Motivațiile în cazul celor care au furat alimente sună toate așa: „a sustras mai multe produse alimentare pentru că în ziua respectivă efectiv nu avea ce mânca”. Tineri, copii, bătrâni.

Poliția recunoaște că din cauza inflației a crescut numărul furturilor produselor alimentare

De altfel până și poliția spune că a crescut numărul furturilor de foame: „Fură mâncare, produse ieftine, produse de foame. Nu se fură produse scumpe din magazinele alimentare şi din cele de la cartier. Dintre toate reclamaţiile, observ că se fură mâncare foarte multă.

Sunt clienţi care intră fură şi ies, dar sunt şi din cei care plătesc o parte. Acești sunt în general bătrânii care fură un salam, o brânză, pe care o ascund în plasă, în geantă şi plătesc ce au pe bandă. Sunt săraci şi nu se aruncă la produse scumpe, fură ce îşi cumpără ei de obicei, atunci când au bani.

Aici vorbim de amărâţii care, din cauza scumpirilor, fură de foame. Le ascund prin buzunare sau sub haine.”, declara pentru Jurnalul un ofiţer din cadrul IPJ Argeş, căruia i-au trecut prin mână multe dosare de furt.

În județul Alba, la fel, anul 2022 a adus un nou fenomen: cel al furtului de produse alimentare. Polițiștii au admis și în acest caz faptul că furtul de alimente este strâns legat de situația economică a populației care s-a înrăutățit, iar prețurile la alimentele de bază aproape s-au dublat. Și acolo, unele magazine au început să protejeze cele mai sustrase alimente cu sisteme antifurt.

„Predomină furturile de, să spun aşa, lucruri mărunte. Într-adevăr, avem o creştere la furturile din societăţi comerciale, în special aici sunt furturile de pe rafturi.

În ultima perioadă, înregistrăm şi furturi de bunuri de consum, adică alimente. Înregistrăm şi furturi, cu prejudicii mici, e adevărat, de 10, 15, 20, 25 de lei, de bunuri de consum. Adică alimente”, a spus comisarul şef Mihai Rus, adjunctul comandantului IPJ Alba.

Prejudiciul este în general redus, de câteva zeci sau sute de lei, a mai spus el. Se fură produse alimentare ce pot fi ascunse în haine: unt, salam, cașcaval, brânză și alte produse alimentare de acest gen.

De altfel, o poveste impresionantă a fost scoasă la iveală de presa din Alba, acolo unde o bătrână a fost prinsă în timp ce fura dintr-un supermarket 3 pateuri și 6 pliculețe de ciocolată caldă. Bătrâna a fost trimisă în judecată.

Populația României este expusă riscului de sărăcie dar nu există magazine sociale din care să se poată hrăni decent

La nivel național, aproximativ două milioane de români sunt plătiți cu salariul minim pe economie, dar potrivit datelor oficiale, 34% din populația țării este expusă riscului de sărăcie, din cauza scumpirilor fără limite.

În alte țări măcar au început să mai apară „supermarketurile sociale” – cunoscute și sub numele de magazine de surplus sau de redistribuire – ele acoperă golul dintre supermarketuri și băncile alimentare, ajutându-i pe cei care nu-și pot permite să cumpere alimente la preț întreg.

Supermarketurile sociale au apărut sub mai multe forme. În unele cazuri, acestea se aseamănă foarte mult cu un retailer obișnuit, deschis publicului care poate cumpăra surplusul de alimente la prețuri foarte reduse.

Alteori, sunt special deschise pentru persoanele cu venituri mici. Un al treilea tip de magazin realizează pachete de alimente, care sunt puse la dispoziție în cadrul unor magazine clasice, contra unei taxe fixe.

La fel ca băncile alimentare, acestea se bazează pe surplusul de alimente din restul industriei, fie că este vorba despre o dată limită de consum sau de valabilitate apropiată, etichete incorecte sau ambalaje deteriorate.

Supermarketurile sociale permit clienților să plătească niște bani, mult mai puțini, astfel încât, chiar dacă este simbolic, nu este vorba de o pomană, explică Lopa Saxena, cercetător la Universitatea Coventry și coautor al cărții The Emergence of Social Supermarkets in Britain (Apariția supermarketurilor sociale în Marea Britanie): Food Poverty, Food Waste and Austerity Retail.

„Există un element de demnitate. Este un pas înainte față de băncile alimentare și un sprijin global pentru oameni pentru a-i ajuta să iasă din insecuritatea alimentară.”