Criza financiară s-ar ăutea extinde şi în nordul Uniunii Europene, spun economiştii. Randamentul obligaţiunilor emise de Germania, Finlanda şi Olanda a crescut. Situaţia nu s-a îmbunătăţit nici după ce guvernul spaniol a anunţat că acceptă un împrumut extern de 100 de miliarde de euro, destinat recapitalizării băncilor.
Alegerile din Grecia de duminică şi viitorul nesigur al acestei ţări în zona euro măresc tensiunile şi pun presiune pe moneda unică.
Nici în Italia lucrurile nu stau mai bine. Temerile legate de starea economiei acestei ţări cresc. Tocmai de aceea, premierul italian a da ieri asigurări în public că ţara nu va avea nevoie de ajutor extern. Mario Monti, care a dezminţit zvonurile despre o eventuală problemă majoră din cauza crizei europene, a asigurat pieţele financiare că Italia este mai disciplinată decât multe alte ţări europene.
Monti a declarat în Parlament că UE nu are timp să aştepte ca planurile de austeritate să stabilizeze costurile de împrumut, iar politicienii trebuie să ia măsuri pentru a susţine creşterea economică. Economia Italiei s-a contractat cu 0,8% în primul trimestru, comparativ cu un declin de 0,7% în precedentele trei luni. PIB-ul Spaniei a scăzut şi el cu 0,3%, pentru al doilea trimestru consecutiv.
Între timp, o bancă italiană a testat modul de reacţie al clienţilor săi. Mai bine de 10 zile, banca a suspendat toate plăţile, a blocat toate conturile, iar bancomatele au fost nefuncţionale. De aceea, în ciuda asigurărilor care vin de la Roma, economiştii rămân sceptici.
Tensiunile pe pieţele financiare cresc şi pe fondul alegerilor din Grecia de duminică. Bancherii eleni spun că s-au confruntat în ultima perioadă cu retrageri de depozite în valoare de 500-800 de milioane de euro zilnic, iar retragerile cresc înaintea alegerilor.