Noul Cod Fiscal 2016. Rezumatul modificărilor

După aproape 3 ani de consultări în cadrul unui grup de lucru special constituit la nivelul Ministrului de Finanțe și ulterior în Parlament în cadrul comisiilor de specialitate a rezultat o nouă versiune a Codului de Procedură Fiscală. Acesta urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Rezumatul modificărilor noului Cod Fiscal este prezentat, într-un editorial postat pe republica.ro, de Cristian Rapcencu.

A.Modificări impozit pe profit

1.cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016;

2.introducerea definiției pentru termenii “reținere la sursă” și pentru “impozite și contribuții sociale cu reținere la sursă”, având în vedere Decizia Curții Constituționale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstituțional;

3.simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile, prin raportare la rezultatul contabil, fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile și cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2% rămânând aceeași;

4.rezerva legală se determina prin raportare la rezultatul contabil (fără a se mai ajusta cu veniturile neimpozabile și cheltuielile aferente acestor venituri) și poate constitui element similar veniturilor, impozitată ca atare proporțional, în cazul reducerii capitalului social;

5.în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 3 la mie din cifra de afaceri a fost majorată la 5 la mie din cifra de afaceri, celelalte condiții rămânând neschimbate;

6.cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (în prezent, limita este de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;

7.în cazul deducerii ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, a fost eliminată condiția conform căreia veniturile aferente creanțelor trebuiau să fie incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;

8.pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor sunt deductibile și în cazul în care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;

9.ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate deductibile, dacă sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră sau daca au fost încheiate contracte de asigurare pentru acestea (în prezent, acestea sunt considerate nedeductibile integral);

10.modificări în stabilirea gradului de îndatorare calculat în vederea deducerii cheltuielilor cu dobânzile și diferentele de curs valutar aferente anumitor împrumuturi; de asemenea, a fost redusă și rata dobânzii utilizată pentru împrumuturile în valută de la 6% la 4%;

11.în cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9 scaune), pentru cheltuielile reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing , limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de curs valutar (cheltuieli – venituri), și nu asupra cheltuielilor înregistrate;

12.câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor de transport supuse limitării de amortizare nu se determină în funcție de valoarea fiscală a acestora, diminuată cu amortizarea fiscală ci se ține cont de valoarea contabilă neamortizată;

13.dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către autorităţile române/străine sunt deductibile dacă sunt aferente contractelor încheiate cu aceste autorităţi;

14.cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative și cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile pentru societate indiferent de suma (daca insă se depășește limita de 400 euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care depășesc acele limite sunt considerate venituri salariale);

15.introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile să fie deductibile fiscal (dacă au fost degradate calitativ și se face dovada distrugerii și dacă au termen de valabilitate/expirare depăşit);

16.cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;

17.cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, eliminându-se lista de exemple din vechiul Cod fiscal (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate, efectuate pentru salariaţi şi administratori, cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii etc);

18.modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitățile care optează să își modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal modificat”, în loc de „cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat”);

19.în cazul celor care își modifică anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligația fiscală;

20.eliminarea din categoria entităților supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;

21.deducerile fiscale prevăzute în cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;

22.în cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusă o nouă categorie de active (calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și aparate de casă, de control și de facturare (clasa 2.2.9 din Catalog), precum și programe informatice);
 
23.la aplicarea facilității constând în scutirea de impozit a profitului reinvestit, în situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează;

24.dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile, eliminându-se astfel condiția introdusă la 1 ianuarie 2014 conform căreia entitatea care primeşte dividendele trebuie să deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

25.noi modificări în categoria veniturilor neimpozabile;

26.cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate și asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria entităților scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate în lege vor fi considerate nedeductibile;

27.corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal în cazul erorilor înregistrate în contabilitate (semnificative sau nesemnificative);

28.se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;

29.în cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabilește ținând cont de noi condiții.

30.în cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.

B.Modificări microîntreprinderi

1.începând cu 1 ianuarie 2016, plafonul în cazul microîntreprinderilor crește de la 65.000 de euro la 100.000 de euro;

2.entitățile care desfașoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale NU pot fi microîntreprinderi;

3.dacă se depășește plafonul de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, se datorează impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare veniturile obținute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru și nu de la începutul anului fiscal cum se procedează în prezent;

4.cotele de impozitare pentru microîntreprinderile deja înființate vor fi:

-1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;

-2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;

-3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.

5.introducerea unei cote de impozitare reduse de 1% în cazul microintreprinderilor nou înființate, pentru primele 24 de luni de la înființare, cu îndeplinirea anumitor condiții în ceea ce privește numărul de salariați și perioada de angajare;

6.modificarea bazei impozabile în sensul eliminării veniturilor din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar dacă au fost recunoscute în categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului impozabil;

7.adăugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din reevaluare, din facilități fiscale), care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit;

8.modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunică organului fiscal până la 31 martie inclusiv a anului următor (anterior, termenul era 31 ianuarie a anului următor);

9.persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie să comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microîntreprinderilor, în termen de 30 de zile de la înființare, menţiunea din cererea de înregistrare la registrul comerţului nemaifiind suficientă;

10.pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleași prevederi ca și entitățile plătitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o perioada minimă de 1 an).

C.Modificări impozit pe venit

1.modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;

2.majorarea termenelor în care contribuabilul trebuie să notifice organului fiscal începerea sau încetarea unei activități de la 15 zile la 30 de zile;

3.reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, începând cu 1 ianuarie 2016;

4.modificarea definiției veniturilor din activități independente, în sensul includerii și a veniturilor din activităţi de producție;

5.adăugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral în cazul activităților independente;

6.precizarea faptului că deducerea cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale obligatorii se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale;

7.majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale până la 5% din fondul de salarii (în loc de 2%);

8.cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt deductibile în limita a 4.000 euro anual, în loc de 2% aplicată la o bază de calcul;

9.la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetară este de 40% (în loc de 20% și 25%);

10.modificarea listei veniturilor pentru care plătitorii persoane juridice sau alte entități care conduc evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate; de asemenea, impozitul final reținut de 16% nu se mai aplică la venitul brut, ci la venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz, și contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.

11.în cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a diurnei și administratorilor, nu doar salariaților;

12.neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor speciale (Paște, 1 iunie, Crăciun și 8 martie);

13.cadourile și tichetele cadou oferite în situațiile de mai sus sunt neimpozabile și pentru salariatii care nu au copii, nu doar pentru copiii angajaților;

14.eliminarea avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% din categoria avantajelor în natură;

15.majorarea sumelor acordate sub formă de deducere personală;

16.copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi. În acest caz, suma reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia;

17.modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;

18.în cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda, majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;

19.majorarea plafonului neimpozabil în cazul veniturilor din pensii de la 1.000 lei la 1.050 lei, urmând ca apoi, în următorii 3 ani, să crească cu câte 50 de lei/an până când ajunge la plafonul de 1.200 lei;

20.în cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzacție în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de către camerele notarilor publici;

21.majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani în cazul veniturilor obținute din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

D.Modificări contribuții sociale

1.includerea veniturilor din activități independente în categoria asupra cărora se aplică contribuția la asigurările sociale (CAS), chiar dacă se obțin și venituri de natură salarială;

2.cadourile și tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intră în baza de calcul a contribuțiilor sociale pentru TOȚI salariatii, nu doar pentru copiii angajaților;

3.pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmând ca la regularizare să se achite și diferențele până la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii medii brute;

4.pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala determinată prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția;

5.obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul, însă contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%;

6.începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul veniturilor salariale, dacă totalul veniturilor obținute lunar este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;

7.pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară de calcul al CASS o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior de 740 lei;

8.pentru veniturile din pensii realizate începând cu 1 ianuarie 2017, în situaţia în care venitul considerat bază de calcul depășește valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, CASS individuală se calculează în limita acestui plafon;

9.începând cu 1 ianuarie 2017, în cazul veniturilor din activităţi independente, baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;

10.începând cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală în baza de calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obține venituri din salarii, pensii sau alte activități independente;

11.în anul 2016, persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală sau din dividende NU datorează CASS pentru aceste venituri, dacă obțin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activități agricole;

12.începând cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din dividende în baza calcul a CASS, chiar dacă beneficiarul obține venituri din salarii, pensii sau activități independente, aplicandu-se însă plafonarea bazei lunare la 5 câştiguri salariale medii brute;

13.persoanele fizice care nu obțin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent;

14. începând cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuală a CASS este efectuată astfel: contribuţia anuală la asigurarile sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;

E.Modificări TVA

1. începând cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%, iar începând cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;

2.introducerea taxării inverse în cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;

3.introducerea taxării inverse, până la 31 decembrie 2018, în cazul telefoanelor mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri și a dispozitivelor cu circuite integrate;

4.modificarea definiției activelor corporale fixe, în sensul că sunt încadrate toate imobilizările corporale;

5.modificarea definiției bunurilor de capital și implicit a regulilor de ajustare a TVA în cazul acestora, în sensul că în categoria bunurilor de capital intră și activele cu durata de amortizare mai mică de 5 ani;

6.modificarea componenței plafonului de scutire de 220.000 lei;
 
7. ajustarea bazei de impozitare în cazul creanțelor neîncasate se face și în cazul punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, nu doar în urma închiderii procedurii falimentului;

8.introducerea unei prevederi conform căreia baza de impozitare a bunurilor de natură alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate va fi stabilită într-o procedură stabilită prin normele metodologice;

9.introducerea cotei reduse de TVA de 5% și în cazul livrării de manuale şcolare, cărţi, ziare şi unele reviste, precum și pentru serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusă de TVA de 9%;

10.introducerea cotei reduse de TVA de 9% în cazul livrării apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură;

11.încadrarea evenimentelor sportive în categoria operațiunilor pentru care se aplică TVA redusă de 5%;

12.modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, în cazul aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru locuințele sociale;

13.se aduc o serie de precizări în cazul vânzării de construcții noi;

14.introducerea unor prevederi pentru o serie de situații cu care se pot confruntă entitățile care aplica pro-rata;

15.prevederi mai clare cu privire la momentul în care radierea din ROI este efectuată;

16. reguli noi și extinderea categoriilor de persoane care trebuie să aplice pro-rata

17.exercitarea dreptului de deducere a TVA în cel mult 1 an de la primirea facturii de corecție de către beneficiarul operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit TVA colectată furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;

18.nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa credală, a TVA cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală;

19.nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după data deschiderii procedurii de insolvență, fiind obligatorie solicitarea rambursării de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;

20.eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei;

21.posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări depuse la autorităţile fiscale;

22.atunci când este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele respective;

23.se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amânare de la plată în vamă a TVA și de eliberare a garanției pentru importurile de bunuri;

24.eliminarea prevederii conform căreia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, ceea ce înseamnă că în continuare TVA aferentă importurilor se va plăti la organul vamal.

F.Modificări impozite și taxe locale

1.eliminarea taxei hoteliere;

2.introducerea unor noi clădiri în categoria celor scutite de impozit;
 
3.consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;

4.eliminarea prevederilor conform cărora persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;

5.clasificarea clădirilor în rezidențiale, nerezidențiale și cu destinație mixtă;

6.în cazul clădirilor rezidențiale deținute atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;

7.în cazul clădirilor nerezidențiale deținute atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii clădirii;

8.pentru clădirile nerezidenţiale deținute de persoane fizice, valoarea impozabilă trebuie stabilită prin raport de evaluare dacă aceasta nu a fost construită sau dobândită în ultimii 5 ani;

9.dacă valoarea unei clădiri nerezidențiale deținută de o persoană fizică nu poate fi calculată, impozitul se determină prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca și când clădirea ar fi fost rezidențială;

10.în cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial;

11.în cazul persoanelor fizice, dacă la adresa clădirii cu destinație mixtă este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile clădirilor rezidențiale;

12.dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are înregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile;

13.pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;

14.în cazul în care proprietarul clădirii este o persoană juridică și acesta NU a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%;

15.este eliminată prevederea conform căreia în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale, în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;

16.impozitul pe clădirile și terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție;

17.impozitul pe clădiri, impozitul pe teren și impozitul pe mijloacele de transport sunt datorate pentru întregul an fiscal de persoană care are în proprietate activul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fără ca aceste impozite să se mai calculeze pe fracțiuni de an;

18.impozitul pe clădiri și pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe clădiri/teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă;

19.eliminarea prevederii conform căreia NU se datorează impozit pe terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;

20.scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor acționate electric și a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență;

21.în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform hotărârii consiliului local;

22.consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;

23.modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe spectacole si a scadentei acestuia;

24.autoritățile publice locale pot majora impozitele locale cu până la 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, față de 20% cât preciza legislația anterioară;

25.pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;

26.Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile de încadrare urmând a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;

27.Incepând cu 1 ianuarie 2017, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele respective se indexează anual cu rata inflației, până la data de 30 aprilie și nu o dată la 3 ani cum se proceda anterior – nu va mai fi emisă o HG în acest sens;

NOUL COD DE PROCEDURĂ FISCALĂ 2016 – modificări

În Monitorul Oficial nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicată Legea 207/2015 – Noul Cod de procedură fiscală, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, moment în care OG 92/2003 va fi abrogată.

Începem cu o veste bună! Sancțiunile aplicate în cazul majorității contravențiilor se reduc pentru persoanele juridice care nu se încadrează în categoria contribuabililor mijlocii și mari, la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice.

În continuare, vă prezentăm modificările pe care noi le-am considerat a fi cele mai semnificative față de legislația curentă:

a)nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;

b)nivelul penalității de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intârziere;

c)pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;

d)aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor, ci doar a penalității de întârziere;

e)în situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune și sancţiunea contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei;

f)în cazul obligațiilor datorate și neachitate bugetelor locale se datorează majorări de întârziere, nivelul acestora scăzând de la 2% la 1%/lună sau fracțiune de lună;

g)introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, conform căruia dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului;

h)introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor contribuabililor (se aplică inclusiv rambursarilor de TVA);

i)extinderea situațiilor în care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce înseamnă că îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile și TVA aferentă achizițiile;

j)modificarea termenului de prescripţie, în sensul ca acesta începe să curgă de la data de 1 iulie (în loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei în care organul fiscal poate efectua o inspecție fiscală;

k)perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile încadrarii în termenul de prescripție, pentru toți contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform căreia la contribuabilii care nu intră în categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogată;

l)durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, în funcție de categoria de contribuabil la care se referă;

m)contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3 zile lucrătoare);

n)durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de zile;

o)contestaţia formulată se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de 30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent susţinerea orală a contestaţiei;

p)suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare a contestației;

q)în situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este suspendată;

r)reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadrează în categoria contribuabililor mijlocii și mari la nivelul celor aplicabile persoanelor fizice pentru majoritatea contravențiilor; de exemplu, nedepunerea declarațiilor fiscale va fi sancționată astfel:

-pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi între 1.000 lei și 5.000 lei;

-pentru persoane fizice și alte persoane juridice, amenda va fi între 500 lei și 1.000 lei;

s)certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii, față de 5 zile lucrătoare cât se prevedea anterior;

t)se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea răspunderii în solidar:

-atragerea răspunderii în solidar cu debitorul pentru anumite persoane, prevăzute la art 25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii răspunderii solidare;

-răspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, însa înaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie să efectueze audierea persoanei, aceasta având dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere, în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras răspunderea este nulă;

u)modificarea tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de la echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în ziua efectuării plăţii, astfel:

-tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru contribuabilii mari;

-tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.

v)organul fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie de impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică de 20 de lei; in situația în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanțe fiscale principale, plafonul se aplică totalului acestor creanțe;

w)regulile de compensare se aplică și sumei negative a TVA solicitată la rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate compensa cu obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea ordine:

-obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;

-obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea organului fiscal central.

x)introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care perioada fiscală este anuală;

y)măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insă dacă titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea încetează de drept; în cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult 2 zile de la împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi asigurătorii să elibereze garanția;

z)precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin ordin al preşedintelui ANAF.