Nota de plată pentru măsurile luate de Guvern în perioada pandemiei: 5 miliarde lei. 73% s-au dus la cei care au rămas fără locuri de muncă

Cheltuielile pentru măsurile luate de Guvern pentru combaterea pandemiei au ajuns la 5 miliarde de lei 30 iunie 2020, se arată într-un raport al curții de conturi care ia în calcul sumele cheltuite de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj.

Cea mai mare parte a cheltuielilor s-au dus către șomeri

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro). Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile.

Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647.000 de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei. Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

Curtea de Conturi a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă. Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală.

Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Creșterea deficitului Bugetar

Deficitul bugetarînregistrat după primele şase luni din an a crescut la 4,17% din Produsul Intern Brut, reprezentând 45,17 miliarde lei, arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. Gaura din buget este pusă în special pe seama măsurilor luate de Guvern în contextul pandemiei de COVID-19.

Mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 mld lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale și cheltuieli excepționale.

Creșterea deficitul bugetar aferent primelor șase luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (10,2 mld lei) , (ii) de creșterea cu 2,94 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iunie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.

În acest context, ministrul Finanțelor a precizatcă deficitul se situează în limite rezonabile în România.