Noi creșteri de taxe 2025: Ce apare pe lista discutată de Guvern cu Banca Mondială și Comisia Europeană

Măsurile fiscale introduse prin ordonanța trenuleț pentru creșterea veniturilor bugetare (creștere impozit la dividende, eliminare facilități pentru angajați din unele domenii și reducere de prag la microîntreprinderi) ar aduce la bugetul statului circa 6,3 miliarde de lei.

Un punct în plus la TVA (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei

Cum planul fiscal pe șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar prevede ca Guvernul să obțină în 2025 venituri suplimentare din măsuri fiscale de 26,2 miliarde lei, rămâne întrebarea care vor fi acestea.

Potrivit surselor Profit.ro, pe lista cu măsuri de reformă discutate de Ministerul Finanțelor cu Banca Mondială și Comisia Europeană anterior ordonanței trenuleț, s-au mai aflat majorarea impozitului pe venit de la 10% la 12%, a impozitului pe profit de la 16% la 19%, creșterea TVA de la 19% la 21% cu menținerea cotelor reduse doar pentru alimente și medicamente, precum și trecerea impozitării proprietății la valoare de piață (aceasta din urmă prevăzută în PNRR și în planul fiscal).

Aceste măsuri ar putea fi luate doar dacă Guvernul le acceptă, în caz contrar Executivul fiind nevoit să identifice alte surse de venituri fiscale care să acopere impactul.

De exemplu, un punct în plus la TVA (de la 19% la 20%) ar aduce peste 6 miliarde de lei. Nu este clar pentru ce mix de măsuri vor opta guvernanții în acest an, având în vedere că premierul Marcel Ciolacu a respins repetat majorarea cotei generale a TVA.

Guvernul ar putea să încerce să propună Comisiei inclusiv reducerea unor cheltuieli ale statului suplimentar față de măsurile luate prin ordonanța trenuleț, dar această alegere ar fi una mai dificilă, având în vedere că este nevoie de măsuri cu impact imediat.

În octombrie, Guvernul a amânat prin OUG până la 1 ianuarie impozitarea imobilelor (apartamente, case) la valoarea de piață, ceea ce ar fi dus la creșteri semnificative ale impozitelor în localitățile mai dezvoltate și cu prețuri mai ridicate. Fără amânare, aceasta s-ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2025.

Ce prevede planul fiscal pe 7 ani cu CE pentru reforma fiscală

„Cu acest nivel de venituri bugetare ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 de 7% din PIB nu ar putea fi respectată întrucât nivelul de deficit bugetar estimat pentru anul 2025 ar fi de peste 8,2% din PIB.

Pentru acoperirea acestui deficit de finanțare s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase din finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde lei, respectiv 26,6 miliarde Euro diferența fiind acoperită din reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde lei respectiv 5,24 miliarde Euro sau 1,37% din PIB.

Astfel, nivelul impactului bugetar al reformei fiscale în raport cu obiectivele urmărite va fi de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.

În plus, din anul 2026 se adaugă impactul bugetar de 0,5% din PIB ca rezultat al îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare pentru întreaga perioadă prognoză”, se arată în planul fiscal pe șapte ani încheiat cu Comisia Europeană.