Mugur Isărescu: E greu să rezişti tentaţiei de a creşte salariile. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani şi să nu-i dai pe voturi

Mugur Isărescu: E greu să rezişti tentaţiei de a creşte salariile. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani şi să nu-i dai pe voturi

Guvernatorul BNR; Mugur Isărescu,  este de părere că în societatea românească este nevoie de un curent de opinie în care şi publicul şi politicienii să înțeleagă ce înseamnă economie sustenabilă, și că cei care conduc, în special, vor plăti costurile neajunsuruilor economiei, la un moment dat, scrie Mediafax.

„Există o lecţie pentru politicieni: timpurile bune nu durează la nesfârşit şi există şi perioade de corecţii, şi vai de ăia care trebuie să facă corecţiile„, a spus Isărescu, marți, la lansarea cărţii „Cum a trecut Europa Emergentă prin criza din 2008/2009”, editată de Bas B. Bakker, şeful diviziei regionale Europa Emergentă de la FMI, şi Christoph Klingen, adjunctul aceleaşi divizii.

O altă lecţie a cărţii este că trebuie să rezişti tentaţiilor de a creşte salariile. Este forte greu. Ar trebui să nu te mai numeşti politician, să ai bani din plin şi să nu-i dai pentru voturi„, a mai spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că acceptă ca fiind corecte cauzele care au dus la declanșarea crizei, așa cum sunt ele enumerate în cartea amintită.

Eu cred că toate cauzele menţionate în lucrare sunt nu doar corecte, ci foarte bine explicate. Fluxurile de capital au fost stimulate de mediul extern, unde lumea era inundată de fonduri ieftine, cu politici monetare şi fiscale generoase” a amintit liderul BNR.

În cazul tuturor ţărilor din ECE cauzele sunt foarte apropiate, poate similare: o creştere economică dezechilibrată, nesustenabilă, bazată pe consum şi dorinţa de catching up. Obiective fireşti ale Europei Centrale şi de Est de a se integra mai rapid, dar creşterea de consum a fost exagerată în toate ţările, iar prin această stimulare excesivă a consumului (…) Cu greu puteai să convingi pe cineva prin 2005-2006 că dacă ai un deficit de cont curent prea mare o să ai o problemă. Paradigma era că sunt deficite interne, acolo între voi, se vor corecta cumva în timp. Totuşi trebuie făcută diferenţa dintre o corecţie normală şi una de criză„, a explicat Isărescu.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`