Miniştrii Energiei ai Uniunii Europene au respins vineri plafonarea preţului gazelor ruseşti, dar au însărcinat Bruxelles-ul să elaboreze propuneri, în câteva zile, pentru a limita veniturile producătorilor de energie din afara gazelor şi pentru a ajuta firmele de energie să rămână pe linia de plutire, transmite Reuters.
La o întâlnire de urgenţă de la Bruxelles, miniştrii au cerut Comisiei Europene să propună plafoane mai extinse pentru preţurile gazelor, dar executivul UE a considerat că o astfel de idee nu este fezabilă.
Ţările UE au susţinut, de asemenea, propunerea Executivului Uniunii de a oferi fonduri de urgenţă companiilor de energie care se confruntă cu cerinţe de garanţii în creştere şi au însărcinat Comisia să elaboreze astfel de măsuri.
”Toată lumea se grăbeşte să găsească o soluţie”, a spus ministrul suedez al Energiei Khashayar Farmanbar, în timp ce miniştrii sunt îngrijoraţi de impactul preţurilor vertiginoase ale energiei asupra gospodăriilor şi întreprinderilor.
Planul UE, care nu a fost încă concretizat, ar face ca guvernele să capteze veniturile în exces ale centralelor eoliene, nucleare şi pe cărbune, care îşi pot vinde în prezent energia la preţuri record, determinate de costul gazelor, şi să folosească banii pentru a reduce facturile consumatorilor.
Companiile de combustibili fosili ar trebui, de asemenea, să plătească ”o contribuţie de solidaritate”, se arată într-un rezumat al întâlnirii.
”A lua unele dintre aceste profituri în exces şi a le returna gospodăriilor este normal”, a declarat vineri ministrul irlandez al Mediului, Eamon Ryan, despre recomandările Comisiei.
Miniştrii Energiei ar putea organiza încă o întâlnire de urgenţă la sfârşitul acestei luni, pentru a negocia şi a aproba planurile finale, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela.
Preşedintele Vladimir Putin a declarat săptămâna aceasta că Moscova va opri complet livrările către Europa, dacă s-ar aplica un plafon de preţ pentru gazele ruseşti.
Unele ţări care încă primesc gaze ruseşti au spus că nu sunt dispuse să rişte să piardă această aprovizionare.
Livrările de gaze ruseşti prin cele trei rute principale către Europa au scăzut cu aproape 90% în ultimele 12 luni, arată datele Refinitiv.
VNG, unul dintre cei mai mari importatori de gaze naturale ruseşti din Germania, a devenit vineri cea mai recentă firmă energetică europeană care a solicitat sprijin de stat, din cauza reducerilor livrărilor de gaze ale Rusiei.
În timp ce ţările UE susţin ideea ”instrumentelor de lichiditate de urgenţă” la nivelul UE, pentru a ajuta companiile care se confruntă cu cerinţe în creştere în garanţii, şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat vineri că guvernele, nu băncile centrale, ar trebui să ajute firmele energetice aflate sub stres din cauza volatilităţii pieţei.