Metoda Călin Donca, milionarul arestat, e doar un caz. Sute de investitori au rămas fără milioane, pe mâna unui englez și a unui român care nu păreau țepari

Se pare că între 500.000 și 800.000 de români investesc pe piața cripto. Această formă de investiții este, însă, una extrem de riscantă și nu doar din perspectiva fraudelor clasice, aproape „la vedere”, cum este cazul monedei virtuale pe care susține că a lansat-o Călin Donca, influencerul de Tik Tok arestat recent la Brașov, ci și în ceea ce privește situații mult mai complexe și metode mult mai elaborate, care atrag inclusiv persoane cu educație financiară.

900 de români s-au trezit că nu mai au acces la conturi. Criptoactivele și produsele și serviciile conexe nu intră, de regulă, sub incidența protecției existente în temeiul normelor actuale ale UE

După ce au investit ani de zile în instrumente cripto printr-o firmă din Ilfov care părea cât se poate de serioasă, în jur de 900 de români s-au trezit că nu mai au acces la conturi și că activele lor sunt, de fapt, „mai virtuale” decât și-ar fi dorit.

Pierderile sunt semnificative, spune unul dintre investitorii rămași cu ochii in soare, oamenii băgând de la câteva mii sau zeci de mii de euro până la peste 100.000 de euro, în funcție de caz, arată Economica.

Mai mult, sumele pe care ar trebui să le recupereze sunt și mai mari, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro, având în vedere că acestea includ și câștigul obținut din plasamente și lăsat în conturi de majoritatea celor implicați. Culmea, în perioada de 2-3 ani în care totul a mers bine, respectivele persoane și-au înmulțit substanțial sumele din conturi (cele afișate), unele retrăgând chiar parțial banii. Părea, deci, o afacere cât se poate de profitabilă cu o firmă cât se poate de serioasă.

Este un altfel de poveste cu români care au pierdut sume importante investind în criptomonede. Grupul de investitori, care astăzi se îndreaptă către statutul de păgubit, a formulat deja plângeri penale la DIICOT și la Poliție și au declanșat și procese civile în speranța că își vor recupera banii.

Societatea care a gestionat tranzacțiile în numele investitorilor se numește acum CBC Creative Finance S.R.L., este înregistrată în Voluntari și este controlată de doi cetățeni români (Cristian Pricop și Ana Maria Ionică) și un britanic (Anthony Ronald Harrison), cei trei deținând în România un lanț de societăți cu activități în domeniul consultanței și investițiilor financiare.

Inițial, ne explică una dintre persoanele care au investit, tranzacțiile se făceau prin CBC IT Innovation, firmă controlată de același cetățean englez, împreună cu doi cetățeni români.

De altfel, mutarea investițiilor de pe o firmă pe alta este un prim semn că ceva nu e în regulă, mai ales că investițiile și intermediarii activi pe piața cripto nu fac obiectul niciunei supravegheri din partea unor instituții dedicate.

Autoritățile europene de supraveghere (ABE, ESMA și EIOPA – AES) avertizează consumatorii că multe criptoactive sunt extrem de riscante și speculative. Pentru majoritatea consumatorilor retail nu sunt adecvate ca investiție sau ca mijloc de plată sau de schimb.

Consumatorii ar trebui să fie conștienți că nu dispun de nicio cale de atac sau protecție, întrucât criptoactivele și produsele și serviciile conexe nu intră, de regulă, sub incidența protecției existente în temeiul normelor actuale ale UE privind serviciile financiare, potrivit Economica.

La data acestei avertizări, există peste 17 000 de criptoactive diferite, unele fiind uneori denumite „monede virtuale” sau „monede” digitale sau „tokenuri”9.

Cele mai importante criptoactive de până acum sunt bitcoin și ether, care împreună reprezintă aproximativ 60% din capitalizarea totală a criptoactivelor. Consumul de energie al anumitor criptoactive este mare, de exemplu, din procesele de minerit și de validare, iar consumatorii ar trebui să fie conștienți de impactul lor asupra mediului.