Mai NEGRE ca traficul: Fabricile ILEGALE de țigări. Cine profită de pe urma lor

Reţelele de crimă organizată şi, în special, contrabandiştii de ţigări au înţeles că dacă există cerere, trebuie să existe şi ofertă. Așa a apărut o întreagă industrie mai neagră și mai profitabilă decât traficul: fabricile ilegale de țigări. Iar pe urma lor a pornit Digi 24.

Fabricile ilegale de tutun sunt o gaură neagră pentru bugetul de stat. În 2013, la Iași, a fost descoperit primul astfel de lăcaș în spatele unei porți pe care scria „Service”. Dacă această linie de producţie ilegală nu era închisă, bugetul public ar fi pierdut 30 de milioane de euro lunar.

Contrabandiştii au făcut repede calculele şi au ajuns la concluzia că este mult mai rentabil să producă ţigaretele chiar în ţara unde se află cei mai mulţi consumatori. Aşa au eliminat riscul de a fi prinşi în timp ce tranzitau frontiera cu marfa adusă din Ucraina şi Moldova. Nu este o afacere pentru oricine, o spun chiar poliţiştii. Doar liderii clanurilor interlope sunt cei care îşi asumă coordonarea acestui tip de bussines.

Politică - 25 nov, 11:35

Moldovenii cu cetățenie română au votat cu Elena Lasconi. Călin Georgescu nu a primit niciun vot peste Prut

„Şi-au luat măsuri speciale, în sensul în care activitatea de producţie, locaţiile respective erau alese cu multă grijă, zone izolate, accesul se făcea pe drumuri laterale şi slab circulate, poate chiar deloc”, spune un ofițer de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate.

Un cunoscut clan interlop din Republica Moldova, clanul Patron (bine poziționat și în Bulgaria, Serbia şi Ucraina) a pus pe picioare în România mai multe fabrici clandestine de ţigarete. Liderul grupării a ales zona Braşovului pentru a monta primele echipamente, iar utilajele necesare producţiei au fost aduse pe rând în România din Republica Moldova, cu documente de intrare în ţară pentru „fier vechi”.

Hala de culoare albă a fost aleasă special pentru că este într-o zonă izolată, în plin câmp, o zonă care putea fi uşor supravegheată, iar administratorii aflau din timp de orice control în desfăşurare al instituţiilor statului.

„Au compartimentat-o cu plăci de OSB şi au izolat-o fonic pentru a nu se auzi din exterior zgomotul făcut de utilajele de producere şi amblare”, explică un ofiţer BCCO care a participat la anchetă.

Ţigaretele vândute pe piaţa neagră se vindeau repede pentru că erau mai ieftine chiar şi cu şapte lei decât alte produse de pe piaţă. Banii produşi în România contau pentru bugetul clanului „Patron”. Pentru a proteja fabrica, o dată la trei luni linia de producţie era demontantă şi mutată în altă parte.

La una din relocări au intrat și polițiștii pe fir, deghizați în gunoieri, reușind să monteze camere de luat de vederi și un GPS pe TIR-ul ce transporta infrastructura fabricii ilegale.

„Am reuşit să monitorizăm în continuare această fabrică, deplasarea ei. S-a mutat undeva într-o comună în judeţul Covasna. În acelaşi timp, am reuşit să stabilim implicarea diverselor persoane în activitatea infracţională, legăturile dintre ei”, declară Cătălin Borcoman, procurorul-şef al DIICOT Braşov.

Clanul interlop "Patron" era atent la detalii şi se baza pe o experienţă bogată în astfel de afaceri ilegale. Organizarea lor era inspirată de mafia rusească, iar liderul avea statutul de „hoţ în lege”, cel mai mare grad în organizarea unui clan mafiot.

La Braşov erau aduşi exclusiv muncitori din Republica Moldova. Era o măsură de protecţie, spun anchetatorii.

Locul în care a fost mutată linia de producţie era pe un teren privat şi păzit de o firmă privată de securitate. A durat câteva luni până când procurorii şi poliţiştii au putut să afle cât de extinsă era afacerea ilegală.

În mai puţin de şase luni, fabrica ilegală, care producea 50 de pachete de țigări pe minut, a fost plimbată prin trei judeţe: Braşov, Covasna şi Prahova, destinaţia finală.

„În timpul activităţilor noastre, membrii grupării au relocat fabrica într-o localitate din judeţul Prahova, unde am intervenit printr-un al doilea calup de percheziţii şi am reuşit să o recuperăm din locaţia respectivă, locaţie ce aparţinea chiar liderului grupării, un cetăţean din Republica Moldova. Ei încercau în permanenţă să maximizeze producţia de ţigări şi să limiteze posibilitatea autorităţilor de a o descoperi”, mai spune procurorul-şef DIICOT Braşov.

Ţigările de contrabandă fabricate în România aveau etichetele identice cu cele ale unui brand din Republica Moldova. Tot de acolo erau aduse timbrele.

Anul trecut, liderul grupării a fost condamnat în primă instanţă la 14 ani şi 8 luni de închisoare pentru deschiderea fabricii ilegale de ţigări. Alţi 17 complici au primit pedepse cuprinse între trei şi 13 ani de închisoare.

Gruparea de contrabandişti a reuşit să obţină protecţie din partea fiului unei judecătoare din Prahova. Complicele a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Grupările sunt din ce în ce mai greu de prins, spun poliţiştii. În fiecare zi găsesc metode noi pentru a scăpa de controale.