Vestea BOMBĂ din noua Lege a Pensiilor: Cine sunt românii care primesc pensii de 3.200 de lei. Vezi dacă ești pe listă

Proiectul noii Legi a Pensiilor, recent aprobat de Guvern, vine cu veşti bune pentru pensionari. Cea mai importantă dintre acestea o reprezintă creşterea valorii finale a pensiilor.
Prin acest proiect se propune şi aplicarea unei noi metode de calcul a pensiei astfel încât să se elimine inechităţile între pensionari, după cum susţin iniţiatorii.

Una dintre principalele prevederi ale acestui proiect prezentat de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, o repretintă creşterea etapizată a pensiilor până în 2021: 1.265 lei în 2019, 1.775 lei în 2020, 1.875 lei în 2021.

Din 2022 se va aplica noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR) indice care se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Valoarea pensiei va fi dată de Numărul Total de Puncte (punctajul este obţinut din împărţirea venitului brut realizat la câştigul mediu brut pe economie) înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă.
De precizat că vârsta de pensionare, stagiul minim şi cel complet rămân neschimbate.

Proiectul de act normativ se bazează pe trei principii majore: principiul contributivităţii, adică plată în funcţie de contribuţie, cel al egalităţii, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani, şi principiul solidarităţii sociale.

Noul proiect mai introduce şi sintagma “contribuţii datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei, context în care se face o legătură directă şi cu plata efectivă a contribuţiilor pe linie salarială datorate bugetului de pensii.

Noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului.

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.
Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani.

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

Totodată, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni.

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.

La solicitarea presei locale, Ministerul Muncii, prin Casa Naţională de Pensii, a transmis câteva exemple concrete de pensii pe care le-ar putea avea unii dintre români peste 3 ani, când ar putea intra efectiv în vigoare noua lege.

Potrivit obiectivbr.ro, exemplele sunt bazate pe cazurile unor salariaţi brăileni de la companii precum fostul combinat chimic Dunacor, ori de la uzinele Progresul şi Laminorul, sau de la fabrica de textile Braiconf, dar şi pensionaţi din agricultură. Practic, ar fi vorba despre foşti sau actuali mari angajatori din judeţul Brăila.

Cifrele comunicate de către instituţie arată o creştere a veniturilor din pensii între 500 lei ba chiar şi cu 1.000 lei în cazurile în care titularii au muncit în condiţii de grupa I sau a II-a, aşa cum au fost, de exemplu, cei de pe platforma chimică şi energetică de la kilometrul 10 din judeţ.

Spre exemplu, pentru un salariat de la fostul “Dunacor”, având un stagiu de cotizare de 35 de ani (20 de ani în grupa I de muncă), de la o pensie de 2.625 lei va ajunge la 3.675 lei.

Un pensionar de la “Promex” cu un stagiu de cotizare de 35 de ani (20 de ani în grupa II de muncă) va ajunge la o pensie de aproape 3.200 lei, faţă de aproximativ 2.300 lei, în prezent.