Lazea (BNR) susține că nu pensiile speciale și alte cheltuieli sunt problema, ci facilitățile fiscale: Bebeluşi, salariaţi, pensionari, toți trăim mai bine decât ne permitem. Restrângerea fiscalității doare. Oricum, unii sau alţii vor urla

Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat că „poporul care urlă că este împliat” ar trebui să știe că în ultimii 8 ani noi toți „am trăit mult peste posibilităţi” și așa am ajuns să ne împrumutăm foarte mult ca stat. Acum, fiecare dintre noi, de la bebeluș la bătrân, e dator cu câte 8.000 de euro.

El a mai spus că reducerea cheltuielilor de care vorbește toată lumea e bună, dar nu va rezolva problema și că e nevoie de eliminarea facilităților fiscale și a legilor cu dedicație, precum și ridicarea anumitor impozite, care acum sunt foarte mici, la nivelul la care ar trebui să fie.

Lazea a mai afirmat că restrângerea fiscalității mereu e dureroasă: „Oricum, unii sau alţii vor urla. Câţi oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mult, care nu plătesc CAS-ul, care au IMM-uri, PFA-uri, dracu ştie ce mai au. Da, deci toţi ăştia vor urla ca din gură de şarpe”. În opinia sa, „absolut toţi va trebui să plătim la un moment dat” pentru a aduce finanțele țării la un nivel optim.

Oficialul BNR a mai susținut că reducerea unor cheltuieli ale statului, pe care o tot cere populația, e neceară, dar departe de a fi suficientă: „Numai că acele economii şi care nu sunt mari 1%, maximum 1,5%, din pensii speciale, reforma administraţiei publice şi aşa mai departe, ele vor fi mâncate în secunda doi de către necesarul de cheltuieli în domeniu înarmării, în domeniu energetic, în domeniul ecologiei şi în domeniul îmbătrâni populaţiei”.

Valentin Lazea nu s-a referit însă, în discursul său, la faptul că aceste cheltuieli ale statului, de exemplu pensiile speciale sau funcțiile plătite regește ale unor politruci care nu fac nimic, sunt plătite de românii de rând, care s-au cam săturat să facă asta. Supărarea oamenilor nu e pe sumele de bani alocate anual pensiilor speciale, de exemplu, care nu sunt foarte mari raportate la alte cheltuieli, ci pe însăși nedreptatea că plătesc privilegiile unui grup restrâns, că unii primesc pensii foarte mari pentru care nu au contribuit, iar foarte mulți români au muncit și contribuit o viață și au pensii mizere, că românii de rând, cu salarii mici, ajung din contribuțiile lor să plătească salarii uriașe pentru șefi din instituții care nu fac nimic.

Valentin Lazea, despre deficitul bugetar al României

Lazea a susținut întâi că deficitul bugetar al țării a depăşit, în 9 din ultimii 18 ani, pragul de 3% din Tratatul de la Maastricht: „Deci jumătate din timp noi am fost în neregulă”. S-a întâmplat asta deoarece la noi deficitul e prociclic, adică a crescut foarte mult chiar și în anii în care PIB-ul creştea: „Este exact acea situaţie pe care o are un şofer într-o maşină care coboară la vale. Maşina deja accelerează datorită forţei gravitaţionale şi el şoferul de nesăbuit apasă pe acceleraţie”. Rezultatul este că atunci când ne-au lovit crizele economice, noi n-am mai avut spațiu fiscal.

Lazea, despre eliminarea facilităților fiscale

„La noi pe lângă evaziunea care există, evaziunea fiscală, există o optimizare fiscală în zeci de ramuri, pentru zeci de profesii, legi făcute cu dedicaţie etc. Şi guvernul abia început, cum să zic, abia a zgâlţâit suprafaţa acestor optimizări fiscale şi iată cât vaiet şi cât vuiet a stârnit chestia asta. Şi mai există, de ce să nu spunem unele domenii, cum ar fi impozitul pe proprietate sau impozitele ecologice, care nu sunt de loc, dar absolut deloc, la nivelul la care ar trebui să fie. De ce spun asta?

Da, de acord, se pot face economii la cheltuieli. Numai că acele economii şi care nu sunt mari 1%, maximum 1,5%, din pensii speciale, reforma administraţiei publice şi aşa mai departe, ele vor fi mâncate în secunda doi de către necesarul de cheltuieli în domeniu înarmării, în domeniu energetic, în domeniul ecologiei şi în domeniul îmbătrâni populaţiei. Deci noi sau suntem orbi sau ne prefacem că suntem orbi? Avem patru iceberg-uri spre care mergem în linie dreaptă, astea patru: energie, ecologie, înarmare şi îmbătrânirea populaţiei. Şi noi zicem hai să reducem cheltuielile. De acord! Da, hai să vedem cât putem să reducem, dar realist, cu cifrele pe masă, pentru că trei sferturi din salariaţii bugetari sunt ce, profesori, doctori şi ordinea publică: poliţie, SRI, SIE şi aşa mai departe”, a mai declarat Valentin Lazea, potrivit Agerpres.

Lazea: Noi trăim mai bine decât ne putem permite

El a mai susținut că relaxările fiscale duc la creşterea datoriei publice chiar şi în anii de creşteri economice mari.

„Noi nu vrem să recunoaştem un lucru foarte clar şi anume că începând din 2016 toată populaţia României: bebeluşi, casnice, salariaţi, pensionari, tot ce vreţi dumneavoastră, trăim peste posibilităţi. Pentru că asta înseamnă să te împrumuţi şi să-ţi creşti deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Şi vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluş, bătrân, casnică sau salariat, fără ca de aceşti bani noi să fi făcut capacităţi de producţie din care să putem replăti datoria. Am dat-o pe excursii, pe vile, pe vuitoane, pe maşini de fiţe şi aşa mai departe. Da, deci hai să-i spunem poporului care urlă că este împliat şi că e vai de capul lui şi că a trăit mai rău nu se poate de atât, să-i spunem că în ultimii 8 ani, noi toţi am trăit mult peste posibilităţi.

Nu există şi o repet, nu există metodă nedureroasă, de cum să spun, de a restrânge fiscalitatea. Oricum, unii sau alţii vor urla. Câţi oameni beneficiază de aceste optimizări fiscale? Enorm de mult, care nu plătesc CAS-ul, care au IMM-uri, PFA-uri, dracu ştie ce mai au. Da, deci toţi ăştia vor urla ca din gură de şarpe. Dar vorba domnului Dăianu: domnule, chiar nu înţelegem că nu se poate să nu plătească nimeni. Şi eu merg mai departe. Nu numai că nu se poate să nu plătească nimeni, toţi, dar absolut toţi va trebui să plătim la un moment dat”, a mai declarat Valentin Lazea, potrivit Agerpres.
Acesta a ținut să precizeze că a vorbit în nume propriu și nu reprezintă punctul de vedere al BNR.