Isărescu, despre Codul Fiscal: Vorbim despre o relaxare tip șoc. Mai puține cheltuieli de investiții nu înseamnă economisiri. Parlamentul trebuie informat complet și corect asu­pra acestor efecte

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, a declarat că nu este contra reducerii impozitelor prevăzute în Noul Cod Fiscal, ci ”împotriva di­mensiunii acestui pachet de reduceri fiscale”. Acesta atrage atenția că măsurile avute în vedere vor produce o relaxare ”tip șoc, cu efecte profunde asupra economie”.

”Parlamentul trebuie informat complet și corect asu­pra acestor efecte. Relaxarea fiscală se judecă în funcție de componentele ei, de faza ciclului economic când este aplicată, de momentul în care este introdusă. Cum aș pu­tea să fiu, în general, împotriva relaxării fiscale, când în 2000, ca premier, am început primul proces consistent de relaxare, reducând impozitul pe profit? Atunci însă era un moment potrivit, s-au făcut calcule şi evaluări la­bo­rioase de impact”, a declarat Isărescu, într-un interviu pentru Revista 22.

”Gradul redus de fiscalizare a unor sectoare ale economiei româneşti fa­ce ca povara fiscală să fie mare pentru plătitorii corecţi de impozite. Antreprenorii plătitori de taxe ajung să con­tribuie la buget chiar cu 50–60% din veniturile lor. E nor­mal ca ei să-și dorească o relaxare fiscală. Dar, pen­tru asta, nu e suficient să avem doar reduceri de im­po­zi­te, ci avem nevoie de reforme structurale, care să ducă la o distribuţie echilibrată a poverii fiscale”, a susținut Guvernatorul BNR.

Despre subfinanţarea unor sectoare

În opinia lui, soluția nu este reducerea de impozite cu speranța că o povară fiscală mai mică va determina o mai mare colectare. În schimb, este necesară o colectare mai bună a impozitelor prin reforme structurale și, apoi, o reducere fiscală graduală și conformă cu spațiul fiscal creat.

”Echilibrele noastre de acum se bazează pe mai puține cheltuieli de investiții. Acestea nu sunt eco­no­mi­siri, nu creează spațiu fiscal, sunt doar cheltuieli amâ­nate pentru anul următor. A nu termina un drum în­seam­nă doar o cheltuială amânată pentru anii următori, în­trucât nu rămâm cu drumul neterminat, nu-i aşa?”, a mai susținut Mugur Isărescu în cadrul interviului.

Acesta a mai atras atenția că, într-adevăr, există o subfinanțare cronică a unor sectoare publice precum educația și sănătatea și, cu actualul pa­chet fiscal, veniturile riscă să scadă şi mai mult şi să ac­cen­tueze subfinanţarea.

Reproşuri către economişti

Isărescu a reproșat economiștilor, ins­ti­tu­telor de cercetare economică și universităților de profil că nu au avut de-a lungul timpului nicio poziție față de modul în  care este condusă economia de piață: ”Dacă şcoala economică din România ar fi clarificat fundamentele de funcţionare a economiei de piaţă, nu s-ar fi ajuns la situația din pre­zent, când dezbaterea publică consideră o modificare a de­ficitului public de la 1% la 3% ca fiind neimportantă, când de fapt este o schimbare majoră şi de durată de stra­tegie: se schimbă pe termen mediu şi lung direcţia de dez­voltare a României”.

Dacă economiștii s-ar fi pronunțat, ”nu s-ar fi ajuns să se susțină că po­litica fiscală nu are de-a face cu politica bugetară și că ambele pot fi contrabalansate prin măsuri de politică mo­netară; adică „soluţia“ monetară la deficite publice mai mari ar fi ca BNR să ducă dobânzile în tavan. Și s-ar fi în­țeles că o economie care deja crește spre limitele de po­ten­țial nu mai trebuie stimulată excesiv pe latura con­su­mu­lui, prin măsuri fiscale, că stabilitatea macro­econo­mi­că nu este un concept gol, ci baza pe care se poate clădi o creștere economică sustenabilă”.

Totodată,  Mugur Isărescu s-a întrebat retoric de ce mai este nevoie de stimulente suplimentare pentru economia românescă, în condițiile în care aceasta a primit o suită de stimuli în ultimii doi ani: TVA scăzut întâi la pâine, apoi la toate alimentele, CAS redus, dobânzi coborâte masiv, finanțare devenită mai ieftină și mai fluentă.

”Trebuie să ne gân­dim dacă în perioada următoare creșterea economică depinde doar de stimularea cererii, și nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune ușor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creșterea pro­duc­ti­vi­tă­ții, care la rândul lor depind de investiții de capital, ino­vație, spirit antreprenorial, calificarea forței de muncă etc. Acest lucru trebuie să fie foarte clar”, a mai afirmat Isărescu în cadrul interviului pentru Revista 22.

Potrivit Băncii Naționale, creșterea economică de 4 la sută este spre limita potențialului economic al momentului. Dacă economia va fi stimulată doar pe latura consumului, acest lucru aar însemna doar a dopa economia și a nu o mai face să crească sănătos, a mai avertizat Mugur Isărescu.