Creșterile prețurilor la alimente și energie se numără printre factorii care contribuie la inflația record din Europa. Comparativ cu luna august, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în alte 20 de state membre, inclusiv în România, de la 13,3% până la 13,4%, potrivit Eurostat.
În luna septembrie 2021, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a fost de 3,6% iar în România a fost de 5,2%.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,88% în luna septembrie a acestui an, de la 15,32% în august, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 19,12%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 16,61%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8%.
Inflația din zona euro continuă să atingă niveluri record, cea mai recentă estimare a organismului de statistică al UE prevăzând o inflație anuală de 10 % în zona euro.
Conform estimărilor din septembrie, prețurile la alimente, alcool și tutun, bunuri industriale neenergetice și servicii au crescut față de cele din iulie și august, când inflația anuală în zona euro a fost estimată la 8,9% și, respectiv, 9,1%.
Conform estimărilor Eurostat pentru luna septembrie, inflația din sectorul energetic se situează la 40,8%, în creștere cu peste două puncte procentuale față de 38,6% în august.
Țările baltice continuă să fie cele mai afectate; Estonia, în special, se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de inflație din zona euro și a înregistrat o creștere anuală a inflației de la 6,4% în septembrie 2021 la 24,2% în septembrie 2022.
Inflația în Letonia și Lituania a atins, de asemenea, 22,4% și, respectiv, 22,5%. Olanda a înregistrat cea mai mare creștere lunară a prețurilor, sărind de la 13,7% în august la 17,1% în septembrie.
Inflația din zona euro este în creștere de la 7,4% în aprilie, în condițiile în care europenii continuă să vadă creșterea prețurilor la energie și alimente, datorate în parte războiului din Ucraina.
Estimarea preliminară pentru luna septembrie este cea mai mare de când a început să se țină evidența pentru zona euro, în 1997.
Nu mai puţin de 18 state membre, printre care se numără şi România, au înregistrat în luna septembrie o rată anuală a inflaţiei mai mare de 10%.
Fiecare colț al continentului se confruntă cu prețuri în creștere, revenirea economică așteptată a Europei după pandemia de coronavirus fiind împiedicată de o serie de factori.
Urmând exemplul omologilor săi din alte părți ale lumii, în iulie, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în 11 ani, cu o sumă mai mare decât se aștepta, deoarece vizează o inflație extrem de ridicată.
Aceasta a fost urmată de o altă majorare record a ratelor în septembrie, ceea ce a ridicat noi întrebări cu privire la faptul că graba de a scumpi creditele și de a ține inflația sub control va arunca economiile majore în recesiune.
Europa și o mare parte din lume erau deja afectate de creșterea prețurilor la energie – care contribuie la inflație – înainte de invazia Rusiei în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Conflictul a exacerbat criza energetică, alimentând temerile la nivel mondial că ar putea duce la o întrerupere a livrărilor de petrol sau de gaze naturale din Rusia.
Moscova a declarat în septembrie că nu va relua complet livrările de gaze către Europa până când Occidentul nu-și va ridica sancțiunile.
În ultimii ani, Rusia a fost principalul furnizor de petrol, gaze naturale și cărbune al UE, reprezentând aproximativ un sfert din energia sa.