Inflaţia în zona euro a scăzut în luna ianuarie

Inflaţia în zona euro s-a atenuat în luna ianuarie, în linie cu estimările, dar inflaţia de bază a scăzut mai puţin decât se previziona, sporind probabil argumentele Băncii Centrale Europene (BCE) că nu ar trebui să se grăbească în a reduce dobânzile, scrie Reuters.

Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,8%

Inflația de consum în cele 20 de țări care împart moneda euro a scăzut la 2,8% în ianuarie de la 2,9% în decembrie, în conformitate cu așteptările și îndreptându-se spre ținta de 2% a BCE, au arătat joi datele Eurostat, agenția de statistică a UE.

Creșterea prețurilor, aflată acum departe de apogeul de pe teritoriul cu două cifre de la sfârșitul anului 2022, a scăzut pe măsură ce inflația alimentelor neprocesate, a energiei și a bunurilor industriale au încetinit.

Dar creșterea prețurilor subiacente, o măsură cheie urmărită de BCE deoarece exclude costurile volatile ale alimentelor și energiei, a scăzut doar la 3,3% de la 3,4% și a depășit prognozele de 3,2%.

Dezamăgirea ușoară a venit pe măsură ce inflația serviciilor s-a menținut constant la 4,0%, indicând presiunile persistente ale prețurilor, în special din cauza salariilor, conform sursei citate.

Deși BCE a fost neclintită săptămâna trecută că nici măcar nu se discută o reducere a ratei dobânzii, factorii de decizie politică par din ce în ce mai încrezători că inflația este sub control.

Președintele Rezervei Federale din SUA , Jerome Powell, a adoptat un ton la fel de optimist, discutând deschis despre posibilitatea reducerii ratelor, chiar dacă a spus că luna martie este probabil prea devreme.

BCE se așteaptă ca inflația să-și atingă ținta de 2% abia în 2025

BCE se așteaptă ca inflația să-și atingă ținta de 2% abia în 2025, dar economiștii de piață și chiar și vicepreședintele băncii discută deschis despre posibilitatea unei dezinflații mai rapide.

Prețurile energiei sunt mai scăzute decât cele prognozate, creșterea salariilor a sfidat așteptările pesimiste, iar piața muncii a început să se diminueze, toate indicând în direcția diminuării presiunilor prețurilor.

Problema este că o scădere mai rapidă a inflației ar însemna că ratele dobânzilor reale – sau ajustate în funcție de inflație – cresc, astfel încât BCE ar înăspri efectiv politica chiar atunci când prețurile intrau sub control și se discută relaxarea.