Aproape cinci milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi, în România. De asemenea, tot cinci milioane de persoane din populația țării ajung să trăiască în sărăcie, fără să își poată asigura un trai decent, mai ales din punct de vedere alimentar.
Astfel că, potrivit unui raport publicat de o fundație pentru conservarea naturii, 40% dintre produsele alimentare fabricate în lume nu sunt niciodată consumate. Este vorba despre 2,5 miliarde de tone, ceea ce însemnă echivalentul tuturor produselor alimentare fabricate în termen de cinci luni.
România deține cea mai mare risipă alimentară, peste 95%, se înregistrează în mediul urban, conform datelor.
„La fel făceam și eu, făceam multă mâncare și o aruncam și nu văd rostul. Am observat că cei de vârsta a doua cumpără destul de multă mâncare și își fac stocuri și așa se arunca mâncarea”, a specificat o tânără.
În raportul publicat de Fundația World Wildlife se observă că în ultimul deceniu, la nivel global, aruncarea produselor la gunoi a crescut cu 7%.
Astfel că, risipa de hrană înregistrează în prezent 40% din totalul produselor alimentare fabricate la nivel global.
O soluție din partea activiștilor de mediu ar fi ca în loc de aruncarea produselor alimentare, acestea să fie compensate.
Alexandra Ciplea, coordonator al unui centru educațional: „Dacă s-ar ridica nivelul sau numărul celor care ar composta local automat s-ar reduce și deșeurile care ajung la groapa de gunoi.”
În plus, fundația World Wildlife recomandă ca toți procesatorii, comercianții și consumatorii să nu pună accent pe aspectul legumelor sau fructelor, iar în acest mod, magazinele alimentare nu ar mai duce tone întregi de fructe și legume la gunoi, conform Digi24.ro.
În anul 2020, studiile în materie de risipă alimentară arătau în felul următor. Un studiu coordonat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca arată că 83% dintre români aruncă mâncare, fructele, legumele şi pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporţie.
Oamenii cumpără mai mult decât au nevoie, iar alimentele ajung la coșul de gunoi.
Principalii responsabili de fenomenul risipei alimentare sunt însă consumatorii şi restaurantele. Tone întregi de fructe, legume și cărnuri ajung la tomberon. Asta în timp ce alți semeni nu au ce mânca.
„În concluzie, risipa alimentară nu este un fenomen ce poate fi atribuit unei anumite categorii socio-demografice, ci pare un fenomen larg răspândit, a cărui diminuare necesită încă multe investiţii concretizate în campanii de informare şi educare a actorilor implicaţi. Această concluzie reconfirmă importanţa acţiunilor desfăşurate până în prezent de către actorii civici, academici şi guvernamentali cu privire la stoparea risipei alimentare”, a transmis coordonatorul echipei de cercetare de la USAMV Cluj-Napoca, prof. dr. Cristina Pocol.