Întreprinderea de Mașini Grele București, IMGB, își închide porțile după mai bine de 50 de ani de funcționare.
Ion Anton, preşedintele Federaţiei Sindicale Metal, a declarat, pentru „Adevărul”, că sud-coreenii de la Doosan, cei care dețin platforma, vor să o închidă, deși sunt multe comenzi, că sunt interese imobiliare la mijloc și că miza este una foarte mare.
„Toate secţiile au mers foarte bine. Şi Oţelăria, Forja, Turnătoria, Prelucrări mecanice şi Prelucrări la cald. Coreenii au refuzat pur şi simplu toate comenzile, susţinând că sunt neprofitabile. Se vrea închiderea platformei şi demolarea tuturor secţiilor care se află pe cele peste 40-46 de hectare, din totalul de 70 de hectare cât are întreaga platformă. Din câte ştiu vor pleca şi italienii de la Walter Tosto Bucureşti, producător de echipamente de mari dimensiuni pentru industria nucleară şi energetică, care şi ei deţin circa 20 de hectare. Dar se vor muta la noua lor fabrică din Olteniţa. Mai sunt câţiva producători mici, dar nu vor rezista. Vorbim deja de aproape toată suprafaţa de teren. Miza e foarte mare. Se pare că ar fi interese imobiliare la mijloc. E spaţiu suficient şi pentru un mega mall şi pentru folosirea spaţiillor în alte scopuri. Se poate face şi un complex rezidenţial”, a declarat, pentru Adevărul, Ion Anton.
Doosan IMGB a transmis, însă, că s-a confruntat cu probleme financiare foarte mari: „Nu este un secret pentru nimeni faptul că Doosan IMGB s-a confruntat cu dificultăţi financiare în ultimii ani, înregistrând pierderi an după an, în ciuda investiţiilor semnificative realizate de acţionarul majoritar Doosan Heavy Industries & Construction de la preluarea IMGB în anul 2006. Contiuarea activităţii de producţie nu ar face în acest moment decât să înrăutăţească situaţia financiară a companiei, cu repercusiuni grave asupra perspectivelor de care ar putea beneficia angajaţii dar şi acţionarii minoritari. Decizia de închidere operaţională este însoţită şi de o propunere de reducere semnificativă a personalului, cu menţinerea unei părţi din angajaţii actuali (aproximativ 4%) şi măsuri compensatorii pentru angajaţii care urmează să fie disponibilizaţi. Respingem complet acuzaţiile de management defectuos”.
„Experienţa economiei româneşti cu managementul sud coreean nu a fost una fericită deoarece atât la Craiova (fabrica de automobile Daewoo) cât şi la Mangalia (şantierul naval din Mangalia) au fost companii care nu numai că nu au performat, ba chiar au generat situaţii sociale greu de gestionat, situaţii generate de închiderea acestor capacităţi de producţie. Situaţia este similară inclusiv în cazul companiei Doosan IMGB aceasta afectând atât salariaţii şi familiile acestora cât şi economia locală. este cu atât mai mare cu cât România pierde prin această decizie o industrie care a fost fondată în urmă cu 57 de ani, astfel că experienţa acumulată de către lucrătorii care şi-au dedicat viaţa acestei industrii sunt aruncate la gunoi”, susţine sindicatul.
Astfel, se pare că IMGB îngroașă rândurile întreprinderilor cumpărate de sud-coreeni care au sfârșit prost, cu datorii uriașe și sute de oameni lăsați fără loc de muncă.
Clasamentul privind corupția întocmit de Transparency International pe 2016 plasează Coreea de Sud pe locul 52 din 176 de state.
De altfel, miercuri, fostul preşedinte sud-coreean Lee Myung-bak a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru fapte de corupţie, printre care luarea de mită şi deturnarea de fonduri. În plus, el va trebui să plătească şi o amendă de 11 milioane de dolari.
Actele de corupţie au fost comise în intervalul 2008-2012, atunci când Lee Myung-bak a fost preşedintele Coreei de Sud, pentru a favoriza compania fratelui său al cărui domeniu de activitate era producerea de componente auto.
El a fost găsit vinovat pentru deturnarea a aproximativ 21 de milioane de dolari şi pentru acceptarea unor mite de 7,8 milioane de dolari de la compania Samsung.
Ca efect al scandalurilor de corupție în care au fost implicați politicienii sud-coreeni, un raport din 2015 al OECD a arătat că „aproape 70% din sud-coreeni nu au încredere în guvernul lor și mai puțin de 30% au încredere în sistemul judiciar din țara lor”.