Firme renumite la nivel internațional, precum Halliburton, Rolls-Royce şi Samsung, se bazau pe o obscură firmă din Monaco, Unaoil, să le obţină afaceri cu guverne din ţări din Orientul Mijlociu, Africa şi fosta URSS, informează ZF.ro.
În multe cazuri, firma câștigă contracte, mituind cu milioane de dolari oficialii corupți. O anchetă a jurnaliștilor de la Huffington Post și de partenerul său australian Fairfax Media dezvăluie practicile Unaoil și clienții firmei.
Documentele prezentate în cadrul investigației arată cum Unaoil, lucrând pentru puternice companii vestice, corupe printr-o reţea secretă de intermediari oficiali străini din ţările producătoare de petrol, oefrindu-le, de la mici cadouri și excursii, până la sume consistente drept mită.
Firma are sediul în Monaco, dar este înregistrată în Insulele Virgine Britanice.
Potrivit jurnaliștilor care au realizat investigația, în perioada 2003-2011, Unaoil le cerea partenerilor un procent din veniturile din orice contract la procurarea căruia a ajutat. Ulterior, o parte din bani era folosită pentru mituirea oficialilor guvernamentali, iar restul, pentru folosul propriu.
Basil Al Jarah, un executiv al Unaoil, se laudă, într-un e-mail din 2005, că a convins FMC să angajeze Unaoil să-i obţină un contract pentru instalarea a 4-6 noi macarale de încărcare într-un mare port kuweitian.
„I-am convins să facă un angajament scris de 10% astăzi, până la încheierea afacerii. Am cerut FMC să ne furnizeze trei scrisori, după cum urmează: 1% pentru altă companie pentru că a făcut introducerile; 7% pentru Unaoil, pe care le vom aduce baronului cel mare din Kuweit; 2% pentru Unaoil, care vor fi distribuite intern. Laurent nu are nicio problemă atât timp nu apar nume individuale. Va prezenta planul CEO-ului când va ajunge la birou. Un alt intermediar va trata cu baronul cel mare din Kuweit şi va decide câţi bani se vor duce la acest om“, se arată în mailul citat.
„Chiar faptul că este o firmă dintr-un mic paradis fiscal ar fi trebuit să-i facă pe parteneri nervoşi“, spune Richard Bistrong, CEO-ul companiei de consultanţă Frontline Anti-Bribery.
Un exemplu în ceea ce privește lăcomia oficialilor, este irakianul Dhia Jaffar al Mousawi. În corespondențele sale pe e-mail el folosea numele de cod ”Farul”.
În momentul în care Unaoil a început să facă afaceri cu el, Dhia Jaffar era doar un oficial al South Oil Company, cea mai importantă companie de energie deţinută de statul irakian. Între timp, însă, el a devenit viceministru al petrolului din Irak. „Farul“ şi-a plătit datoriile furnizând informaţii din interior despre contracte şi posibili clienţi.
„Într-o discuţie cu domnul Far am aflat că TPIC – Turkish Petroleum International Company – este pe punctul de a câştiga o comandă de 325 milioane de dolari pentru 45 de foraje în sudul Irakului“, scria Al Jarah în august 2009 într-un email către Ata şi Cyrus Ahsani.