După perioada sărbătorilor de iarnă în care hotelierii și operatorii din turismul românesc își rotunjesc profiturile pe seama românilor ce aleg să petreacă în stațiuni concediile, vine o nouă perioadă în care aceștia ar trebui să obțină profituri importante. Este vorba despre perioada 3-16 ianuarie în care mai mult de 18.000 de turiști din Republica Moldova vin în hotelurile românești pentru a-și petrece Crăciunul și Revelionul pe stil vechi.
Numai că aceștia se plâng că nu pot obține profit și de pe urmă turiștilor din Republica Moldova, deoarece mulți nu cumpără nici măcar o cafea din hotel, ba mai mult, își pregătesc mâncarea la reșou, în cameră, potrivit profit.ro.
Majoritatea turiștilor moldoveni au venit în România pentru Crăciunul pe stil vechi, sărbătorit pe 7 ianuarie, dar sunt și unii care și-au cumpărat pachete pentru Revelion (14 ianuarie). Pachetele clasice sunt de 5-7 zile, iar numărul turiștilor pentru aceste sărbători se estimează că va depăși 18.000 de persoane, față de aproximativ 16.500 anul trecut, a declarat pentru Profit.ro Gabriel Mărgineanu, președintele Asociației Patronale a Industriei Turismului din Republica Moldova.
Președintele Asociației din Republica Moldova explică faptul că autocarele cu turiști moldoveni obișnuiesc să oprească, de două ori pe sejur, la un hypermarket, unde lumea coboară și se alimentează cu mâncare și băutură pentru vacanță. Iar cealaltă mare supărare a hotelierilor români este că mulți dintre ei își prepară mâncarea în cameră, pe reșouri cu care vin de acasă. "Este perfect valabilă această situație și este una interesantă, la care urmează de atras atenția și de lucrat în sensul acesta", confirmă Gabriel Mărgineanu. El susține că nu toți turiștii moldoveni își pregătesc mâncarea în cameră, ci cei de la nivel "mediu în jos". Asta înseamnă, în opinia lui, ceva mai puțin de jumătate din totalul turiștilor, adică în jur de 8.000 de persoane.
Mărgineanu mai spune că moldovenii vin cu multă băutură de acasă, 3-4 litri de vin și 2-3 litri de tărie, care însă nu este suficientă. Astfel, ei trebuie până la urmă să își mai cumpere încă pe atât din România. Deci, chiar dacă hotelurile nu câștigă suplimentar, banii tot ajung în economia românească.