Guvernul vede datoria României milimetric sub pragul de la care ar fi obligat să ia măsuri. Doar dobânzile se duc spre 8 miliarde de euro în 2023. Ce cred analiștii?

Guvernul vede datoria României milimetric sub pragul de la care ar fi obligat să ia măsuri. Doar dobânzile se duc spre 8 miliarde de euro în 2023. Ce cred analiștii?
Sursa Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul a aprobat plafonul propus pentru datoria guvernamentală de anu viitor, conform metodologiei UE. Surse din piaţa financiară susţin că, din cauza majorării dobânzilor la nivel mondial, cheltuielile cu plata dobânzilor aferente datoriei publice vor ajunge la 7-8 miliarde de euro.

Analiştii financiari arată că nivelul datoriei publice va depinde şi de nivelul PIB. Care sunt estimările acestora?

Guvernul a aprobat pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, la 49,8 % din produsul intern brut. Surse din piaţa financiară susţin că, din cauza majorării dobânzilor la nivel mondial, cheltuielile cu plata dobânzilor aferente datoriei publice vor ajunge la 7-8 miliarde de euro.

Guvernul vede datoria României milimetric sub pragul de la care ar fi obligat să ia măsuri. Doar dobânzile se duc spre 8 miliarde de euro în 2023. Ce cred analiștii?

Datoria publică a României nu va depăși niveul de 50%, de la care autoritățile sunt obligate să ia măsuri de reducere, potrivit Legii responabilității fiscal bugetare, arată previziunile oficiale.

Analiștii consultați de Economica cred, pe de altă parte, că aceasta este o țintă greu de atins, în condițiile în cafre doar dobânnzile vor merge spre 8 miliarde de euro.

Chiar dacă în primăvara acestui an se sublinia că nivelul sustenabil al datoriei publice în PIB este în jur de 45%, iar în 2018 nivelul acesteia era de 36% din PIB, acum datoria publică se îndreaptă vertiginos către 50% din PIB.

Economiştii estimează că nivelul PIB în 2022 se va situa probabil în jurul a 1.300 de miliarde de lei, iar anul viitor la circa 1.400 de miliarde lei.

Necesarul de finanţare al anului în curs este estimat de analişti la circa 150 de miliarde de lei şi probabil ceva mai mic anul viitor, în condiţiile unui proiect de buget foarte ambiţios al guvernului.

În condiţiile unui PIB de 1.400 de miliarde de lei, numai cheltuielile cu plata dobânzilor datoriei publice de anul viitor ar putea să fie cuprinse între 35 şi 40 miliarde de lei (7-8 miliarde euro, mai exact), conform unei surse din mediul financiar bancar.

Nivelul cheltuielilor estimative cu plata dobânzilor aferente datoriei publice în 2022, după ultima rectificare bugetară sunt de 27,97 miliarde de lei.

De câți bani din împrumuturi are nevoie România?

Conform proiectului de buget aprobat de guvern, în anul 2022 necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 148,6 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care au fost atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe fiind determinat de un nivel al deficitului bugetar estimat la 5,74% din PIB și de nivelul datoriei de refinanțat în valoare de cca 68,4 miliarde lei.

Pentru sfârșitul anului 2022, se estimează la un nivel al datoriei publice guvernamentale de 47,2% din PIB, cu încadrarea în plafonul stabilit pentru anul 2022 la 49,8% din PIB conform Legii nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022.

Pe termen mediu (2023–2026), în condiții de consolidare fiscală, datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE se va menține la un nivel sustenabil ce nu va depăși 49,80% din PIB, în timp ce datoria guvernamentală netă (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) nu va depăși din 42% PIB.

În proiectul de lege a bugetului, care o conţine şi pe cea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este de 40.000 milioane lei. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`
Ultima oră
12:06 - Mircea Geoană a votat: „Nu alegem doar un președinte, ci alegem o direcție pentru țară. Alegem între corupție și competență și patriotism”
11:55 - Prima ninsoare consistentă a umplut pârtiile din stațiunile de schi: „Nimeni nu se aștepta să ningă în noiembrie”
11:54 - Diana Șoșoacă s-ar fi filmat în cabina de vot. Scandal la secția de votare unde a votat europarlamentara. Poliția Capitalei face cercetări (VIDEO)
11:32 - Traian Băsescu a mers să voteze pentru prezidențiale: „Sunt convins că românii vor ieși la vot și vor alege bine” / „Să știți că nu mă duc în Congo, doar am amenințat” (VIDEO)
11:03 - Elena Lasconi: „Am votat cu încrederea că, astăzi, nimeni nu o să-și facă bagajul să plece în altă țară. Iubesc țara asta și continui să lupt pentru ea” (VIDEO)
10:52 - Un tânăr din Vâlcea a fost amendat și a rămas fără certificatul de înmatriculare al mașinii după ce și-a decorat autoturismul cu luminițe LED
10:45 - Un polițist de frontieră s-a împușcat în cap. Urma să efectueze paza la o secție de votare din Giurgiu
10:28 - Alegeri prezidențiale. Județele cu prezența cea mai mare la vot. Cine se află pe ultimele locuri
10:15 - Atac armat lângă ambasada Israelului din Amman: Trei polițiști răniți și atacator împușcat mortal
10:02 - Nicușor Dan: Pentru prezidențiale, am votat pentru democrație și pentru o direcție occidentală a României, iar la referendumul local, pentru ca Bucureștiul să devină un oraș ordonat, guvernabil, administrabil (VIDEO)