Guvernul României, în corzi. Comisia Europeană, apel de urgenţă: Folosiți banii din Planul Juncker. Aveți nevoie de irigații. Vă dăm și îndrumare tehnică

Vicepreședintele pentru investiții al Comisiei Europene, Jyrki Katainen, a făcut mai multe declarații cu privire la modul în care România avansează proiectele private sau în parteneriat public-privat finanțate prin Fondul European pentru Investiții Strategice, arată jurnaliștii de la HotNews.ro.

Mai exact, Katainen a spus că executivul comunitar a oferit sprijin Executivului lui Cioloș, cu scopul promovării și utilizării Planului Juncker. De altfel, vicepreședintele a adus critici și la adresa băncilor din România, pe fondul lipsei de interes cu privire la creditarea întreprinderilor mici și mijlocii prin planul Juncker.

"Uitați-vă la Bulgaria, în comparație cu România. În Bulgaria, trei bănci au semnat deja acorduri de finanțare prin Fondul European de Investiții Strategice, pentru IMM-uri. Din anumite motive, nu s-a întâmplat același lucru în România, nu știu exact de ce. Membrii cabinetului meu au contactat deja bănci din România: «Uitați-vă ce fac băncile din țările vecine, de ce nu faceți la fel?»". Deci sunt motive care țin de factorul uman aici", a atras atenția finlandezul Katainen, într-o conferință de presă în marja forumului economic de joi, de la Bruxelles.

În acest context, rămâne întrebarea ce face Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş, care, cel puţin în teorie, ar fi trebuit să fie expert în cheltuirea banilor europeni.

Jurnaliștii de la HotNews i-au pus ulterior mai multe întrebări lui Katainen cu privire la afirmațiile legate de băncile din România, iar acesta a criticat "lipsa de interes a băncilor" pentru componenta IMM din Planul Juncker.

"Cred că singura problemă este lipsa de interes din partea băncilor. Ca mesaj către băncile din România, aș vrea să le transmit să se uite la oportunitățile pe care Fondul European de Investiții Strategice li le poate oferi. Pentru că bănci din țările vecine deja le folosesc. Și este cea mai rapidă cale de a stimula economia României, pentru că IMM-urile iau decizii foarte rapide când vor să facă investiții, atunci când sunt finanțate", a declarat Jyrki Katainen.

Vicepreședintele executivului european a avut și un îndemn pentru companiile mari din România.

"Aș vrea să transmit un mesaj și către companiile mari… Când faci o investiție, uitați-vă la ceea ce poate să facă pentru voi Banca Europeană pentru Investiții (BEI). Nu aveți nevoie de aprobări din partea Guvernului pentru proiectele voastre. Puteți să contactați biroul BEI din București", a afirmat acesta.

Oficialul european a mai precizat că niciun posibil promotor de proiecte din România nu a transmis la BEI și la Comisie proiecte care să fie finanțate prin Planul Juncker.

"Din câte știu, din România nu a venit niciun proiect pentru finanțare în cadrul Fondului European pentru Investiții Strategice. Poate sunt în curs de transmitere către Banca Europeană pentru Investiții", a spus Katainen.

"În fine, am lucrat foarte îndeaproape cu Guvernul. Ministrul de Finanțe (Anca Dragu – n.r.) înțelege foarte bine ceea ce poate face Fondul European de Investițitii Strategice, și cabinetul meu încearcă să ajute (România) în construirea unor proiecte posibile împreună cu autoritățile române. Pentru că este foarte important și pentru noi ca România să poată beneficia din Fondul European de Investiții Strategice.

Am spus Guvernului ceea ce poate face EFSI împreună cu fondurile structrale, de exemplu, și acum am cerut Guvernului să prezinte proiecte la care ar putea să se gândească și noi îi putem ajuta să le constituie ca proiecte propriu-zise, dacă e nevoie de ajutorul nostru. Așadar, Comisia nu face proiecte, dar putem oferi asistență tehnică", a mai declarat vicepreședintele Comisiei Europene.

În luna noiembrie a lui 2014, Guvernul Ponta a transmis la Bruxelles o listă de proiecte, printre care și o linie de metrou Voluntari – Bragadiru, prin București – care ajungeau la valoarea totală de peste 60 miliarde euro, cu scopul de a fi analizată în vederea unei viitoare finanțări prin Planul Juncker.

"Aceea a fost mai degraba o listă de dorințe a statelor membre. Finanțarea EFSI acoperă proiecte private, nu guvernamentale, sau proiecte în parteneriat public-privat", a lămurit Katainen situația.

Acesta a sugerat că promotorii români de proiecte ar putea cere finanțare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigații în România.

"Dar o idee interesantă este investiția în irigații. Pentru că irigațiile sunt foarte scumpe în România și sunt foarte mulți fermieri care au nevoie de irigații. Asta ar fi o investiție de care România are nevoie prin EFSI", a explicat oficialul de la Bruxelles.