Rezerve de gaz: Polonia vs. România – Cine poate întâmpina probleme?

Publicat: 10 10. 2022, 09:22
Actualizat: 10 10. 2022, 09:35
Foto simbol: Hepta - DPA Images / Roman Hanc

Polonia este prima și singura națiune europeană care retrage din depozite mai des decât injectează gaz în aprovizionarea sa internă în noul an gazier ce a început luna aceasta pe 1 octombrie.

În data de 3 octombrie companiile poloneze au extras 90 GWh din depozitul de 35,7 TWh, seminificând peste 98% din capacitatea totală de stocare a Poloniei. România, în schimb, a injectat în aceeași zi în depozite aproximativ 174 GWh, se arată într-un studiu Profit.ro.

Dacă judecăm după datele din a treia zi a acestei luni, volumul de gaze înmagazinat în România ajungea pâna la 28,6 TWh, mai exact 87,2% din capacitatea totală disponibilă. La nivelul UE, pe 3 octombrie erau înmagazinați 996,7 TWh, volum echivalent cu 89,6% din capacitatea totală de depozitare a statelor membre.

Doar Portugalia (4 TWh) și Belgia (8 TWh) au depozitele de gaz 100% pline

Deși având capacități reduse de depozitare, din Europa doar Portugalia și Belgia au rezerve complete. Germania are un grad de umplere a depozitelor de 92,5% din capacitatea de 245,5 TWh. Austria, în strânsă dependență de resursa rusească, face față cu dificultate situației actuale, folosind doar  81% din capacitatea totală de înmagazinare de 95 TWh.

România stochează zilnic în luna curentă aproximativ 170 GWh. Dacă se continuă cu aceeași medie zilnică, în 25 de zile, când de obicei încep extragerile pe piața locală, depozitele românești ar fi și ele complete.

Conducte pline cu gaz, dar prețuri problematice în 2023

Chiar dacă este un lucru benefic că avem depozitele 100% din punctul de vedere al alimentării, dacă judecăm evoluția prețurilor și aspectele comerciale din următoarele luni, se estimează și efecte negative pentru anul viitor.

În general, luând în considerare capacitatea limitată de extragere, România iese din fiecare iarnă cu  gaze depozitate neutilizate, inclusiv în momentele în care stocurile se situează sub 80% din capacitatea totală. Astfel resursele care vor rămâne neextrase în primăvara 2023 nu sunt cele alocate de guvern la preț reglementat de 150 lei/MWh, pentru alimentarea clienților casnici și CET-urilor (presupunându-se că se vor consuma iarna aceasta). Ele fiind achiziționate în vederea depozitării la prețurile ridicate de pe piață în vara tocmai trecută. În acest fel se va impune achitarea de noi tarife, ele intrând într-un nou ciclu de depozitare. Iarna ia sfârșit, iar prețul gazelor în mod clasic se reduce, devenind sensibil mai mic decât cel de achiziție în vederea înmagazinării, plus tarifele de înmagazinare aferente a două cicluri.

Cu livrările mult reduse din partea Rusiei spre Europa, situația gazului va fi una diferită din primăvara următoare. Anul acesta companiile din UE și-au făcut plinul inclusiv cu gaze rusești, lucru foarte aproape de imposibil de îndeplinit în 2023. Punând toate aceste detalii în perspectivă, prețul sezonier al gazelor din primăvara, vara și toamna anului viitor ar putea să nu scadă ca în perioade normale, iar gazul depozitat, cu tot cu tarifele aferente a două cicluri, să fie în continuare competitiv.