Gazele românești din Marea Neagră, o miză URIAȘĂ pentru toate statele vecine din REGIUNE

Gazul românesc din Marea Neagră a devenit o miză importantă pentru toate statele din jurul României, în contextul în care nu s-a anunţat încă decizia de exploatare comercială iar legea offshore nu a fost încă promulgată.

Serbia este ultimul stat care demarează în acest moment proiecte importante ce vizează alimentarea cu gaze din Marea Neagră, după ce săptămâna trecută, la Sofia, miniştrii Energiei din Bulgaria şi Serbia au semnat acordul pentru implementarea proiectului unui interconector de gaze între cele două ţări. Conducta de gaze, prima care va lega sistemele de transport dintre cele două ţări, va avea o capacitate de transfer de până la 1,8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, pe relaţia Bulgaria-Serbia, şi doar de 0,15 miliarde de metri cubi pe relaţia inversă, Serbia-Bulgaria, se arată într-o analiză realizată de economica.net.

Gazoductul, care este de fapt construit pentru alimentarea Serbiei, reprezintă unul dintre proiectele energetic importante susținut de Uniunea Europeană. Executivul comunitar va acorda pentru acest proiect 49,6 milioane de euro, părţii sârbe mai ales, bani nerambursabili din fondurile de pre-aderare.

Eveniment - 08 nov, 09:40

Fenomenul straniu de la malul mării care a atras atenția turiștilor. Pescarii au fost cei mai afectați

“Noul gazoduct va fi o nouă rută de aprovizionare din Bulgaria nu doar a Serbiei, ci şi a altor regiuni din sud-estul Europei. Aceasta va asigura accesul la gaz lichefiat din Grecia, la gaz azer prin Coridorul Sudic, şi la gazul din Marea Neagră şi va asigura integrarea acestor surse în piaţa de energie a Uniunii Europene”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Potrivit sursei citate, Bulgaria primeşte gaze de la Gazprom, via Ucraina şi România, prin cele trei conducte de tranzit care trec prin Dobrogea, între Isaccea şi Negru Vodă. Gazul merge doar pe relaţia spre Bulgaria şi, treptat, Gazprom, care avea monopol pe capacitate, este obligată să deschidă conductele şi pentru alţi operator care vor trimită gaz prin ele.

În paralel, în România se lucrează şi la inversarea fluxului de gaze în zona Isaccea, pe conducta prin care şi România primeşte gaze din Rusia, pentru a se şi putea introduce gaze în ea, nu doar extrage. Şi, dincolo de noi, beneficiari sunt chiar bulgarii, care pot primi gaz şi din altă sursă, nu doar de la Gazprom. Iată ce scrie în nota de fundamentare a unui proiect de act normativ al Guvernului de la Bucureşti referitor la extinderea sistemului nostru de transport al gazelor.

Gazul din Marea Neasgră devine de asemenea important pe fondul tensiunilor politice grave din ultimii ani din Ucraina! În acest context, Rusia dezvoltă acum mai multe proiecte de gazoducte, Turk Stream şi Nord Stream 2.

Prin aceste două proiecte, ruşii vor să asigure aprovizionarea cu gaze naturale, la volume din ce în ce mai mari, a Europei, evitând Ucraina. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina (spre vest şi spre sud), ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, şi gazoductul Nord Stream, se mai arată în analiza publicată de economica.net.

În luna februarie a acestui an, premierul Ungariei Viktor Orban şoca opinia publică din România cu o declarative făcută în Campania electorală pe care de de altfel a şi câştigat-o: ‘În scurt timp vom semna un acord care ne va permite ca, în următorii 15 ani, să importăm peste patru miliarde metri cubi de gaze naturale din România’, a spus Orban. ‘Era monopolului gazelor ruseşti va ajunge la final în Ungaria, deoarece vom putea să ne acoperim peste jumătate din importuri din alte surse, în acest caz din România’, a adăugat premierul ungar.

La un forum economic organizat ulterior, Orban a reiterat că importurile de gaze naturale din România ar putea demara după 2022. Importurile urmează să se facă prin viitoarea conductă BRUA (Bulgaria România Ungaria Austria), pe care se pare că ungurii nu mai vor însă să o prelungească până în Bulgaria şi al cărei proiect a debutat deja pe teritoriul României. Interconexiunea de la granite, între Szeged şi Arad există deja.

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. În acest al doilea caz primele gaze vor ajunge la ţărm anul viitor, în timp ce, în primul caz, Exxon şi Petrom vor anunţa în acest an dacă vor lua decizia exploatării comerciale. În caz pozitiv, gazele vor ajunge la ţărm în anul 2020.