Forma finală a legii cu măsurile fiscale pentru care Guvernul vrea să își angajeze răspunderea în Parlament / Expert: “Guvernul nu are soluții multe pe partea de cheltuieli. Predomină o gândire politică, în detrimentul raționalității economice” (VIDEO)

Ministerul Finanțelor a publicat oficial marți proiectul de lege privind noile măsuri fiscale  pentru care premierul Marcel Ciolacu se va duce în Parlament pentru asumarea răspunderii. Așa cum era de așteptat, proiectul prevede mai multe creșteri de taxe și eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT și pentru cei din sectorul construcțiilor. De asemenea, crește impozitarea microîntreprinderilor, a companiilor și a băncilor.

Valentin Ionescu, consultant fiscal, a explicat pentru B1 TV că impozitarea microîntreprinderilor, în funcție de domenii de activitate este discriminatorie și ar putea fi chiar neconstituțională. De asemenea, acesta a criticat și impozitarea băncilor:

Măsurile fiscale, criticate de experți

„În privința băncilor, acel impozit nu este de bun augur. Nu ar fi trebuit impus, și nu discutăm aici în termeni de moralitate, cum se comportă băncile în general sau ce opinie avem noi, ci în termenii raționalității economice. Nu era necesar acest impozit. La întreprinderile mici și mijlocii, unde există marea masă de lucrători în România ce am observat în textul pe care l-am citit, impozitarea pare să fie fragmentată. Sancționează pe cei care operează în anumite sectoare de activitate și care dau un randament bun. Dacă se păstrează această separare pe domenii de activitate este o discriminare și nici nu cred că este constituțional. Statul stabilește în privința microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii un sistem de impunere care ține cont și de propriul randament fiscal care este redus în momentul de față. Din cauza asta stabilește un nivel de impunere pentru cei care sunt mai profitabili și un prag valoric mai mic pentru cei care nu sunt profitabili, care reușesc să se țină în viață de pe azi pe mâine. Sistemul de impunere nu stimulează productivitatea. Mă refer la cel actual. Cel modificat cu atât mai mult, nu va stimula, ci va fi mai penalizator”.

Acesta a precizat că măsurile fiscale pentru care premierul Ciolacu își va asuma răsounderea indică faptul că Guvernul nu a găsit soluții pe partea de reducerea cheltuielilor:

„Din punctul meu de vedere Guvernul trebuia să iasă mai întâi cu un act normativ ce privește reducerea cheltuielilor bugetare. Dacă ai ieșit cu acest text de modificare a Codului fiscal asta înseamnă că nu are soluții multe pe partea de cheltuieli. Atunci este nevoit să apeleze la ajustarea impozitării întreprinderilor ca să facă față unor cheltuieli la care nu renunță și pe care nu le poate ajusta. Se pune foarte mult accent nu atât pe reducerea deficitului bugetar pe termen scurt, pe anul 2023, ci pe deficitul bugetar din 2024 când noi știm că avem un an electoral. Se pune accentul pe reducerea unor cheltuieli în perspectiva creșterii cheltuielilor bugetare pe latura asistenței sociale în anul 2024. Predomină o gândire politică în aceste măsuri, în detrimentul raționalității economice”.

Principalele creșteri de taxe și impozite

IT-știi vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei.

Angajații din consutrucții și industria alimentară vor plăti CASS.

TVA va crește pentru unele bunuri și servicii: de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă).

TVA crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice.

Se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs

Se introduce o taxă pentru zahăr. Mai exact este vorba despre o acciză pentru:

băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl

băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl

Se instituie un impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale care să asigure o contribuție minimă datorată de un contribuabil plătitor de impozit pe profit pentru situația în care impozitul pe profit, determinat pe baza prevederilor generale ale titlului II din Codul fiscal, este mai mic decât valoarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

În cazul băncilor – persoane juridice române şi al sucursalelor din România – persoane juridice străine, impozitul suplimentar este un impozit calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri.