Forintul a scăzut la un nivel record față de euro, cu peste 9% – de când a început războiul din Ucraina, cea mai mare prăbușire, după lira turcească.
Scăderea valorii monedei s-a accelerat săptămâna trecută, după ce un responsabil cu stabilirea dobânzii a reiterat că banca centrală dorește să evite pași „prea mari” în politica monetară, la o zi după ce inflația a depășit 10% pentru prima dată în 21 de ani.
Lipsa accesului Ungariei la fondurile UE pentru ajutor în urma pandemiei are de asemenea un cuvânt greu de spus în situația tot mai dificilă cu care se confruntă țara vecină. Ministerul de Finanțe a declarat în această lună că discuțiile cu UE pentru ca Ungaria să primească cei 7,2 miliarde de euro se află în „ultima fază”.
Comisia Europeană, care a aprobat planurile de redresare Covid-19 ale tuturor națiunilor membre, cu excepția celui al Ungariei, nu a indicat în schimb că deblocarea fondurilor ar fi ceva prioritar.
Moneda națională a Ungariei era în cădere liberă miercuri, tranzacționându-se la 417 față de euro, pierzând 1,5% din valoare. Joi, Banca Națională a Ungariei a anunțat că este pregătită să folosească toate elementele din setul său de instrumente pentru a interveni în interesul asigurării stabilității prețurilor, încercând să calmeze piețele după o zi agitată pe piața interbancară.
Moneda maghiară se tranzacționa la un moment dat la 410 față de dolar, o scădere de 3% într-o singură zi. Perechea USD/HUF a început săptămâna la 384. Forintul a scăzut la 421 față de francul elvețian, de la 410 miercuri dimineață și 400 cât era luni.
Deși unii analiști au acuzat Banca Națională că nu a luat măsuri mai agresive împotriva inflației, problemele forintului depășesc sfera de acțiune a politicii monetare și sunt cauzate de vulnerabilitatea externă a Ungariei, notează site-ul financiar Portfolio.
În aprilie, Ungaria a înregistrat un deficit comercial pentru a zecea lună consecutiv, iar deficitul de cont curent este pe cale să ajungă la 7% din PIB.
În ultimele șase luni, forintul și-a pierdut 20% din valoare, situându-se la mică distanță de lira turcească și de peso-ul argentinian.
Responsabilii cu politica monetară au susținut că moneda mai slabă este bună pentru economia maghiară orientată spre export, dar alții au subliniat că aceasta a mascat decalajul de competitivitate al producătorilor mai mici. Firmele multinaționale, cum ar fi marii producători de automobile cu o cotă de export de peste 90%, au beneficiat, de asemenea, de ratele scăzute și de avantajele unei forțe de muncă ieftine.
Banca centrală a Ungariei se află sub presiune pentru a majora în continuare ratele (la fel ca în România) dar o majorare mai agresivă ar putea înăbuși creșterea economică.