FMI, după vizita în România: ”Veniturile din taxe sunt cu mult sub nivelul din ţările comparabile” / Îngrijorări mari privind deficitul bugetar

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat os erie de observații și de recomandări în urma misiunii pe care a desfășurat-o în România. FMI estimează un deficit bugetar de peste 6% în perioada următoare și recomandă autorităților române să crească taxele și impozitele, în cadrul unor reforme privind consolidarea fiscală

Observațiile FMI

FMI precizează că pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă și creează venituri suplimentare. Cu toate acestea, FMI estimează deficite fiscale peste 6 la sută din PIB în următorii câțiva ani, având în vedere costurile fiscale ale noii legi a pensiilor. Vor fi necesare noi măsuri pentru a reduce deficitul la niveluri sustenabile.

Inflația este în decelerare, dar rămâne cu mult peste țintă. Politica monetară ar trebui să rămână strictă până când vor exista dovezi mai ferme că inflația va converge în timp util către banda de toleranță a Băncii Naționale a României.â

Economic - 05 nov, 17:11

Gheorghe Ialomițianu: Raportul FMI va sta la baza deciziei Comisiei Europene, dacă ne aprobă planul fiscal cu măsurile Guvernului sau vine Comisia cu propuneri de majorări de taxe și impozite (VIDEO)

Creșterea a încetinit în 2023, în primul rând din cauza consumului mai slab. Inflația de bază și generală a scăzut la o singură cifră în a doua jumătate a anului 2023, în timp ce rata dobânzii de politică a fost menținută cu prudență în așteptare. Deși deficitul de cont curent rămâne mare, acesta a scăzut la aproximativ 7% din PIB, din cauza cererii interne mai lente și a prețurilor mai scăzute la importurile de mărfuri.

În 2024, se preconizează că economia se va redresa, cu o creștere apropiată de 3%, pe măsură ce consumul – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă se întăresc. Se preconizează că inflația totală va reveni treptat la intervalul țintă până la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, creșterile salariale de două cifre în curs, printre alți factori, pot împiedica normalizarea inflației.

Deficitul fiscal pentru 2023 este estimat la aproximativ 5¾ la sută din PIB, ceea ce este cu mult peste nivelul bugetat inițial (4,4 la sută din PIB). Noua reformă a pensiilor face sistemul de pensii mai echitabil și reduce cheltuielile pe termen lung, dar este de așteptat să creeze costuri fiscale suplimentare mari de aproximativ 1½% din PIB în următorii ani.

Riscuri. Deficitele mari de cont curent și fiscal constrâng capacitatea României de a rezista la șocuri adverse. Acestea fiind spuse, rămân unele rezerve, inclusiv rezerve internaționale adecvate, care au crescut din cauza intrărilor mari de fonduri UE.

Recomandările FMI

Potrivit FMI, este necesară o consolidare fiscală eficientă pentru a restabili soliditatea finanțelor guvernamentale. Deficitele fiscale — proiectate la 6 la sută sau mai mult — vor trebui să scadă sub 3 la sută din PIB pe termen mediu pentru a stabiliza datoria publică, a asigura finanțare accesibilă pe piață și pentru a sprijini plata continuă a fondurilor UE. Pachetul fiscal de anul trecut a fost un pas în direcția corectă, dar este nevoie de mai mult. În timp ce eforturile de a limita cheltuielile cu alte pensii și de a îmbunătăți eficiența administrației publice și fiscale sunt binevenite, potențialul lor de a contribui la ajustarea fiscală este limitat, în special pe termen scurt. Veniturile fiscale ale României sunt mult sub nivelul din țările similare și prea scăzute pentru a sprijini serviciile publice la standardele UE. Prin urmare, nu există o cale realistă de urmat fără o reformă substanțială a politicii fiscale. Opțiunile cheie includ:

(i) Reforma impozitului pe venit: eliminarea lacunelor și scutirilor rămase, inclusiv prin scăderea pragului pentru microîntreprinderi și, eventual, progresivitatea PIT.

(ii) Reforma TVA: creșterea veniturilor din TVA, inclusiv prin impozitarea mai multor articole la cota standard.

(iii) Taxe verzi: introducerea unei taxe pe carbon în sectoarele transporturilor și construcțiilor sau accize suplimentare la combustibilii fosili.

(iv) Impozite pe proprietate: Creșterea impozitării pe proprietate, dacă este posibil prin implementarea reformelor deja pregătite.

(v) Impactul reformei pensiilor: Dezvoltarea unui mecanism pentru extinderea efectivă a poverii fiscale rezultate din reforma pensiilor.