Financial Times: UE face planuri de buget fără Marea Britanie

Reprezentanți ai UE lucrează la un plan pentru formularea unui buget pe termen lung fără Marea Britanie, acest lucru reflectând frustrarea tot mai ridicată privind cererea guvernului de la Londra pentru înghețarea cheltuielilor, care nu poate fi reconciliată cu poziția celorlate state.

Oficiali ai  Uniunii Europene, dar și alți reprezentanți ai statelor membre,  au analizat fezabilitatea juridică și tehnică pentru adoptarea unui astfel de buget, au declarat surse citate de Financial Times, înaintea summit-ului care începe, joi, la Bruxelles, la care participă 27 de șefi de state sau guverne ai statelor membre. Aceștia vor încerca să ajungă la o înțelegere asupra bugetului pe termen lung, dar unii diplomați au ajuns la concluzia că va fi imposibilă acceptarea cererilor Marii Britanii și se așteaptă la un eșec.

„Din cauza poziţiei Marii Britanii, se caută, atât în capitalele naţionale cât şi la Bruxelles, o soluţie în 26. Este analizată opţiunea din perspectivă financiară şi juridică”, a spus un oficial, citat de Financial Times.

Planul ar putea fi o strategie de a creşte presiunea pentru un compromis asupra premierului britanic, David Cameron. Discuţiile pentru buget se reiau luni seara, la o cină organizată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru miniştrii statelor europene.

Consecințele ar putea fi însă foarte grave pentru relația dintre Marea Britanie și UE.

Guvernul britanic a anunţat că este”sigur” că ideea este discutată la Bruxelles, dar a respins ca „inacceptabilă” posibilitatea unui acord de buget fără Marea Britanie.

„În final trebuie să ne punem de acord asupra modului în care cheltuim aceşti bani. Avem o contribuţie netă semnificativă, iar parlamentul are o poziţie clară în această privinţă”, a declarat un purtător de cuvânt al premierului.

Poziţia lui Cameron, de a cere îngheţarea cheltuielilor la nivelul anului 2011, este cea mai agresivă în rândul statelor UE în prvinţa bugetului pentru 2014-2020, care ar trebui să acopere circa 1.000 de miliarde de euro.

Suedia a adoptat o poziție similară Marii Britanii, dar și alte țări ar putea împiedica un acord. Politicienii britanici cred că şansele unui compromis săptămâna aceasta au crescut, însă cel mai probabil rezultat este continuarea negocierilor anul următor.

Țările membre care vor să se ajungă la înţelegere sunt îngrijorate, întrucât premierul Cameron ar obţine beneficii politice importante pe plan intern dacă s-ar opune prin veto unui buget la Bruxelles.

Bugetul alternativ analizat la Bruxelles ar viza doar o perioadă de un an, situaţie care, conform regulilor UE, necesită majoritate calificată de voturi. Bugetul pe termen lung, care se întinde pe şapte ani, are nevoie de unanimitate.

Necesitatea aprobării veniturilor de către toate statele membre UE este una dintre cele mai mari probleme. Fără acesta, sumele restituite Germaniei, Olandei şi Suediei ar fi în pericol, precum şi sistemul folosit pentru taxele vamale şi alte surse de finanţare UE.

Van Rompuy a încercat să calmeze Marea Britanie prin prezentarea unui proiect de buget care include reduceri de 80 de miliarde de euro faţă de proiectul propus de Comisia Europeană.