Falimentul Astra duce în discuţie o mare problemă a businessului românesc: Odată ce patronii au început să aibă probleme şi afacerile lor au intrat în vrie. Practic s-au prăbuşit peste noapte

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis, miercuri, 25 august, intrarea în faliment a societăţii Astra Asigurări, care se afla în administrare specială, şi retragerea autorizaţiei de funcţionare.

“Falimentul Astra aduce în discuţie o mare problemă a businessului românesc: odată ce se prăbuşesc proprietarii, patronii, oamenii care au creat acele companii, iar acele afaceri sunt identificate cu ei cad şi companiile, cad şi brandurile, în cele mai multe din cazuri”, avertizează Cristian Hostiuc într-un editorial pentru Gândul.

Proprietarul Astra Asigurări, Dan Adamescu, acuză că “cineva a vrut să distrugă compania ca să preia piața”. Pe de altă parte, ASF și KPMG spun că acesta ar fi avut ocazia să salveze brandul industriei de asigurări, dar “a fost prea lacom atunci când se discuta posibilitatea atragerii unui alt investitor”.

Politică - 03 nov, 17:54

Adrian Câciu: Nicolae Ciucă bate câmpii cu grație, agresiv și penibil. Dacă nu era PSD la guvernare, România era în faliment, acolo unde a lăsat-o PNL în toamna lui 2021

“După revoluţie, capitalismul românesc a crescut odată cu piaţa, cu schimbarea sistemului politic, cu refacerea economiei, cu investiţiile, în special cele străine după anul 2000, cu know-how-ul de afară. După 2000, deschiderea pieţei financiare de care a beneficiat România a dat posibilitatea capitalismului românesc (nu numai lui Ion Ţiriac) să aibă acces la finanţare, la credite bancare, ceea ce a însemnat investiţii, extindere sau câştiguri mai mari. Dar prea puţini antreprenori s-au gândit la faptul că această schimbare nu le aparţine lor, ci aşa au fost vremurile. Această creştere spectaculoasă a businessului românesc după 2000 a avut la bază conjunctura politică de care a beneficiat România şi mai puţin organizarea, brandingul, sistemul intern sau pregătirea oamenilor din firme. Mai mult decât atât, accesul la finanţare bancară a creat iluzia solidităţii capitalismului românesc”, explică Hostiuc.

Criza financiară a dat însă peste cap planurile acestora. Capitalismul din România anu era pregătit pentru asta, iar pentru a supraviețui, , întâi a reeşalonat împrumuturile la bancă, a amânat plăţile la furnizori, din al doilea şi al treilea an a început să taie costurile şi resursa umană, apoi nu a mai plătit împrumuturile la bancă, a mutat activele pe alte firme, a plimbat banii prin companii ca să trăiască toate afacerile, pentru că nu putea să renunţe la ele, pentru ca apoi să intre în insolvenţă, dacă nu chiar în faliment.

Din peste 100.000 de firme intrate în insolvenţă, numai 2.000 au ieşit din perioada de reorganizare şi au revenit pe piaţă, mai scrie sursa citată.

Asta artă slăbiciunea capitalismului românesc, a băncilor, a legislației, a statului, şi în ansamblu slăbiciunea economiei româneşti.

“Odată ce patronul se prăbuşeşte, cade totul în jurul lui. (…)Pe de altă parte, capitalismul românesc este creat în jurul patronilor, fiind mai puţin dezvoltat în jurul companiei.”, spune jurnalistul.

Odată ce patronii au început să aibă probleme şi businessurile lor au intrat în vrie, adaugă acesta: “Practic s-au prăbuşit peste noapte. Îşi mai aminteşte cineva în afară de creditori de Nelu Iordache şi de Romstrade, constructorul celei mai frumoase şosele din Europa, Transalpina? Prăbuşirea patronului a atras căderea unui business de câteva sute de milioane de euro pe an, iar România are o lungă listă cu astfel de cazuri.”

Aceste falimenteînseamnă găuri de miliarde de euro pe an, sute de mii de locuri de muncă, credite neperformante de peste 10 miliarde de euro, care se recuperează din costul creditelor bune, plus dispariţia unor companii şi branduri.

“Când avea bani, capitalismul românesc nu şi-a făcut ordine în propria afacere, nu a investit în branduri şi în oameni, ci mai mult şi-a devalizat propriile companii.

Din acest motiv o parte a capitalismului românesc a ajuns în situaţia în care este acum, să dea vina pe alţii pentru propria devalizare”, conchide Cristian Hostiuc.