Exodul capitalului din Europa de Est: BERD critică băncile austriece pentru decapitalizarea zonei

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și-a exprimat îngrijorarea în privința abandonării de către băncile austriece a piețelor emergente din Europa de Est, pe fondul deciziilor protecționiste ale Băncii Austriei, care prevăd reducerea expunerii instituțiilor bancare din această țară din zonă.

Ieri, în cadrul conferinței Euromoney, reprezentanții guvernelor și ai agențiilor de reglementare europeană au căzut de acord că un nou acord de tipul celui stabilit la Viena, în 2009, este absolut necesar, în ciuda asigurărilor date de guvernatorul băncii centrale austriece, care a susținut că nu se pune problema unei sistări a creditelor acordate de băncile austriece în Europa de Est.

Nu ne retragem din Europa de Est

“Nu va fi o decapitalizare generală”  a zonei de către băncile austriece, principalul finanțator al regiunii, a declarat guvernatorul Băncii Austriei, Ewald Nowotny. “Oriunde sunt oportunități și unde este logic din punct de vedere economic băncile austriece vor fi pregătite să ofere împrumuturi”, a spus el.

Nici șeful Raiffeisen Bank International, al treilea finanțator al regiunii nu consideră că există un risc ca instituția pe care o conduce să își reducă implicarea în zonă.

“Nu este vorba de nici o reducere a expunerii. Ceea ce va urma probabil este o creștere foarte încetinită sau lipsa creșterii activelor băncilor. Dar ceea ce văd că se întâmplă acum și ceea ce s-a întâmplat în ultimul trimestru nu indică nici o reducere a activelor”, a spus șeful Raiffeisen, Herbert Stepic.

BERD critică poziția băncilor austriece

Poziția austriecilor nu pare să îi fi convins pe cei de la BERD, care prin intermediul economistului său șef, Erik Berglof, au avertizat în privința riscurilor implicate de o decapitalizare a zonei și au propus un nou accord similar celui prin care în  2009 s-au stabilit regului prin care băncilor strine le era interzisă retragerea necontrolată de pe piețele de capital din Europa Centrală și de Est.

“Suntem foarte îngrijorați de semnele care indică o retragere masivă a capitaluluii din zonă, sunt o mulțime de declarații privind reducerea implicării în regiune, iar o parte din subsidiarele din zonă sunt de vânzare”,a declarat el, pentru Reuters.

Principalele țintă ale criticilor fiind autoritățile bancare din Austria care impun băncilor reguli potrivit cărora creditările din Estul Europei sunt condiționate de depozitele pe  care acestea le atrac la nivel local.

Discuții sterile, negocieri fără urmări

Analiștii britanici de la Capital Economics s-au declarat dezamăgiți de rezultatele întâlnirilor, în care nu au fost stabilite măsuri clare pentru soluționarea situației, spre deosebire de accordul din 2009 care a determinat  instituțiile bancare europene să pompeze 24,4 miliarde de euro în economiile est europene și a obținut garanții de  la băncile din vestul Europei că nu își vor micșora expunerea în zonă.

Cea mai gravă situație potrivit britanicilor este cea a Ungariei, care prin politica adoptată  și-a înstrinat finanțatorii și are dificultăți în a ajunge la un accord de sprijin cu FMI și UE.

“Rămânem îngrijorați în privința României, Bulgariei și Croației, dar problemele lor sunt probabil rezolvabile cu ajutor extern”, spun cei de la Capital Economics.
Acordul de la Viena din 2009 a obligat băncile din Europa de Vest să își mențină  expunerea la subsidiarele din Europa de Est în plină criză a datoriilor suverane, dar prevederile acestui accord au expirat în aprilie anul trecut.