EXCLUSIV // Strategia energetică a României prevede, în forma sa actualizată, o creștere a capacității de interconexiune a sistemului energetic românesc cu rețelele electrice ale țărilor vecine.
“România își propune să suplimenteze capacitățile de interconexiune la orizontul anului 2030, având în vedere analizele cost-beneficiu din punct de vedere socio-economic și de mediu, urmând a fi implementate proiectele în cazul cărora beneficiile potențiale sunt mai mari decât costurile. În același timp, prin cadrul legislativ primar și secundar, dar și prin finalizarea proiectelor legate de închiderea inelului național de 400 kV (linii interne), România va crea condițiile pentru maximizarea capacităților de interconexiune ofertare”, scrie în noua strategie energetică a țării, actualizată în această lună.
Potrivit documentului, capacitatea de interconectare va crește și va ajunge la peste 15% din capacitatea instalată la orizontul anului 2030.
În prezent, România are o capacitate de interconexiune de 7 %, iar pentru anul 2020 se estimează o creștere la peste 9 %, fiind mai aproape de obiectivul de 10 %. Pentru anul 2030, România ar urma să atingă un grad de interconectare de cel puțin 15,4% din capacitatea totală instalată până în acel an.
Dacă pentru consumatori, acest obiectiv reprezintă o veste bună,aduce în discuție, pe de altă parte, perspectiva creșterii importurilor de electricitate în raport cu exporturile. Dacă în anul 2018, exporturile de electricitate ale României au fost de 5,4 TWh, la o producție de 60,7 TWh, iar importurile au fost de 2,8 TWh, în 2019 exporturile s-au redus până la 4 TWh, importurile aproape s-au dublat, până la 5,5 TWh, iar producția a scăzut până la 56 TWh.
Contactat de B1.RO, Daniel Apostol, Director Relații Externe al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG), a explicat faptul că o creștere a interconectivității nu poate avea drept consecință diminuarea siguranței energetice. Din contră, poate determina creștere a siguranței, având în vedere că, în prezent, suntem o țară “aproape izolată”.
“Nu putem vorbi despre riscul de a diminua siguranța energetică, ci despre oportunitatea de a crește siguranța energetică. Tema interconectivității în sistemul energetic, mai ales în sistemul de gaz natural și de țiței, este o temă obligatorie și necesară pentru România. Dacă am privi o hartă a interconectivității energetice a noastră vom constata că România este interconectată foarte puțin cu țările din jur. Suntem o țară apropae izolată. Or într-o piață energetică europeană, având ca obiectiv securitatea energetică a României nu poți să fii o piață izolată. În contextul în care România, din perspectiva gazelor naturale, este unul dintre statele fericite din Uniunea Europeană, cu zăcăminte de energie, de gaze naturale și de țiței și cu producători care operează în piața autohtonă asigurând covârșitor nevoia internă de consum, conectivitatea este obligatorie”, a precizat Daniel Apostol.
Acesta a explicat și modul concret prin care acest obiectiv ar determina oportunități privind siguranța energetică a României:
“Am limita dependența de importurile unidirecționate doar dinspre piața răsăriteană, piața rusă, pe canalele de transport existente astăzi și am face din România un jucător plenar la nivel european. Am putea să transmitem și să primim rezerve de resurse energetice, cu atât mai mult cu cât România a descoperit zăcăminte de gaze la Marea Neagră. Dacă România va avea înțelepciunea să ia decizia politică de deblocare a proiectelor de investiție de acolo, aceste rezerve odată puse în exploatare își vor găsi prin interconectivitate o cale firească, atât către consumul strtegic intern, industrial, comercial și consumatorii casnici, dar și posibilitatea ca România să fie un jucător regional relevant. În absența unei interconectivități, România nu va putea avea un cuvânt de spus la nivel regional”, a subliniat Daniel Apostol.
În ceea ce priveşte atingerea obiectivului de interconectare de 15% pentru anul 2030, se intenționează ca acest obiectiv să fie îndeplinit în principal prin implementarea PIC-urilor şi respectiv prin realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018 – 2027.
“Implementarea Proiectelor de Interes Comun (PIC-urilor) și realizarea celorlalte proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport, incluse în Planul de Dezvoltare a RET perioada 2018-2027, vor ajuta considerabil pentru atingerea unui grad de interconectare a rețelelor electrice de cel puțin 15,4% la nivelul anului 2030. Mai mult, CNTEE Transelectrica a dezvoltat un plan de acțiuni în conformitate cu Articolul 15 din Regulamentul (UE) 2019/943 din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică care stabilește capacitatea minimă disponibilă pentru comerțul transfrontalier ca fiind minim 70% din capacitatea de transport, respectând limitele de siguranță în funcționare după considerarea contingențelor. Prin urmare, având în vedere proiectele incluse în Planul de Dezvoltare a RET 2018 – 2027 și estimările rezultate, România va atinge un grad de interconectare de cel puțin 15,4% din capacitatea totală instalată până în anul 2030”.