EXCLUSIV // Ministerul Economiei, precizări privind o posibilă schemă de ajutor pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: „Trebuie finalizată cât mai curând modificarea și completarea legislației interne, primare și secundare”

EXCLUSIV // În contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis în data de 23 septembrie 2020, o decizie într-un litigiu, potrivit căreia pentru construirea unor noi centrale nucleare, statul poate veni cu mecanisme de sprijin, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri precizează că România nu are în acest moment o schemă de sprijin privind contractele de diferență, pe care să o notifice Comisiei Europene. Aceste contracte de diferență ar reprezenta un mecanism suport, menit să încurajeze investițiile în sectorul energetic.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis o decizie favorabilă, miercuri, cu privire la conformitatea cu legislația europeană a mecanismelor de finanțare a proiectului de construcție a unei noi centrale nucleare de la Hinkley Point C în Marea Britanie. Curtea a decis astfel, că pentru construirea unor noi centrale nucleare, statul poate veni cu mecanisme de sprijin.

Care sunt efectele deciziei CJUE în privința construcției reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Într-un răspuns pentru B1.RO, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri precizează că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22.09.2020 în cauza C-594/18P având ca obiect un recurs formulat în temeiul art. 56 din Statutul CJUE introdus la 21.09.2018 de Austria, vizează trei măsuri de ajutor de stat notificate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la data de 22.10.2013, respectiv:

1.Un contract de diferență încheiat între NNBG și Low Carbon Contracts Ltd, o entitate care urmează să fie finanțată printr‑o obligație legală comună pentru toți furnizorii autorizați, care vizează să garanteze o stabilitate a prețurilor pentru vânzările de energie electrică ale NNBG pe parcursul fazei operaționale a Hinkley Point C.

2.Un acord între secretarul de stat al Regatului Unit pentru energie și schimbările climatice și investitorii NNBG, care completează contractul pe diferență și prevede că, în cazul în care, în urma închiderii anticipate a centralei nucleare de la Hinkley Point C din motive politice, Low Carbon Contracts nu își îndeplinește obligațiile privind plățile compensatorii către investitorii NNBG, secretarul de stat în cauză va plăti despăgubiri investitorilor. De asemenea, acesta prevede mecanisme pentru împărțirea câștigurilor.

3.O garanție pentru credite acordată de Regatul Unit cu privire la obligațiunile care urmează să fie emise de NNBG, care garantează plata la timp a principalului și a dobânzii aferente datoriei eligibile.

Răspunsul Ministerului

Întrebat în ce măsură decizia poate avea efecte în ceea ce privește construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Ministerul precizează că în acest moment este esențial ca România să finalizeze cât mai curând modificarea și completarea legislației interne, primare și secundare, astfel încât problematica aferentă contractelor de diferență să fie clar reglementată. În lipsa unui cadru legal și a unor proceduri operaționale, Hotărârea CJUE nu va influența decizia de investiții în construcția reactoarelor nr. 3 și nr. 4 la CNE Cernavodă:

“Raportat la aceste elemente, singura apreciere pe care o putem face este legată de faptul că România nu a reușit până în prezent să finalizeze elaborarea unei scheme de sprijin privind contractele de diferență și să notifice schema de sprijin Comisiei Europene. Aceste contracte de diferență ar reprezenta un mecanism suport care, cu siguranță, ar încuraja investițiile atât de necesare în sectorul energetic , prin crearea unui mediu atractiv și previzibil pentru investitori.

Implementarea acestui mecansim de sprijin presupune nu numai o revizuire a modelului de piață, dar și modificarea legislației primare și secundare, inclusiv stabilirea unor reguli/proceduri/criterii care să reglementeze semnarea contractelor de diferență.

Hotărârea CJUE din 22.09.2020 va constitui un element de referință în dezvoltarea oricarei investiții în capacități din domeniul nuclear, deoarece, în opinia CJUE, toate măsurile de ajutor notificate au format o unitate iar efectele lor, în special fluxul de încasări garantat de contractul de diferență, au fost elemente pertinente pentru analiza probabilității riscului de disfunctionalitate a proiectului.

În Hotărâre se precizează referitor la contractul de diferență faptul că acesta “este un instrument de acoperire a riscurilor sub forma unui stabilizator al preturilor, care asigură securitatea și stabilitatea acestor venituri, având un efect stimulativ pentru investiții, prin garantarea unui nivel determinat și stabil al preturilor”. De asemenea în Hotărâre se arată că “prețul de exercitare autorizat de Comisie pentru contractul de diferență, lua în considerare atât prețul construirii Hinkley Point C cât și costurile de exploatare a acestei unități, întrucat costurile respective influențează rentabilitatea proiectului și au, în consecință, un impact asupra valorii pe care trebuie să o atingă prețul de exercitare pentru a iniția decizia de a investi în central nucleare noi.”

Apreciem că în acest moment este esențial ca România să finalizeze cât mai curând modificarea și completarea legislației interne, primare și secundare, astfel încât problematica aferentă contractelor de diferență să fie clar reglementată. În lipsa unui cadru legal și a unor proceduri operaționale, Hotărârea CJUE nu va influența decizia de investiții în construcția reactoarelor nr. 3 și nr. 4 la CNE Cernavodă”.