EXCLUSIV // Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău rămâne nefuncțional în absența unor investiții suplimentare. Fost director ANRE din Republica Moldova: Costurile finale pot ajunge și la 300 de miliane de euro

EXCLUSIV // Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, construit și finanțat de Transgaz în urma unei investiții de 150 de milioane de euro ar urma să fie inaugurat cu mare fast joi de către autoritățile de peste Prut, cu ocazia zilei independenței. Evenimentul va avea loc în ciuda faptului că nu se transportă încă gaze spre Chișinău prin conducta care leagă Republica Moldova de sistemul românesc și, implicit, de Uniunea Europeană.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, o țeavă goală

În teorie, conducta de 120 km lungime are o capacitate de transport de 1,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an și ar putea asigura întregul consum de gaze al vecinilor noștri. În practică este deocamdată o țeavă goală.

Deși proiectul este considerat finalizat și funcțional de către autorități, fluxurile fizice au fost zero, cu excepția a două zile, când s-au făcut teste (circa 4.300 MWh la 30 iulie și 114 MWh la 31 iulie – adică 410.000, respectiv 10.800 metri cubi, adică mult sub capacitate), așa cum arată datele transparency.entsog.eu.

Eveniment - 20 nov, 14:19

Buletine românești, obținute fraudulos de peste 10.000 de moldoveni, ucraineni și ruși. Există temerea că printre ei ar putea fi și spioni ai Moscovei

Potrivit experților, de la începutul acestui proiect se știa că în absența unor investiții suplimentare masive gazoductul va fi, de fapt, nefuncțional. Contactat de B1.RO, Victor Parlicov, fost director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) din Republica Moldova a precizat că alte investiții ar trebui să se desfășoare pe partea românească, astfel încât gazul să poată fi transportat în Republica Moldova. Este vorba despre finalizarea lucrărilor la gazoductul Oneşti-Gherăeşti-Leţcani și construcția unei stații de pompare. Dacă, potrivit presei din România, investițiile au ajuns până acum la 150 de milioane de euro, costul total al lucrărilor ce ar permite ca acest proiect energetic să fie funcțional s-ar ridica la 300 de milioane de euro.

“De la bun început era clar că interconexiunea pe axa Iași-Ungheni nu va fi funcțională fără investiții majore suplimentare de pe ambele părți ale Prutului. Ungheni era destinația finală și tot sistemul de gazoduct era planificat ca să aducă suficient gaz la Ungheni, nu era construit ca dinspre Iași să poți pompa mai mult de 1 miliard de m3 spre Republica Moldova și dinspre Ungheni să poți prelua mai mult de 1 miliard de m3 ca să îl duci mai departe în sistemul din Moldova. Pentru a fi funcțională această conexiune pe această axă mai urmau a fi făcute Ungheni-Chișinău, gazoductul Oneşti-Gherăeşti-Leţcani, pe partea română și o stație de pompare a gazelor care ar permite livrarea acestor gaze către Republica Moldova. Sistemele de transport din Republica Moldova și din România funcționează la presiuni diferite. Presiunea de lucru din România este mai joasă decât cea din Republica Moldova. Dacă nu va exista o stație de compresare, atunci gazul nu va putea din punct de vedere fizic să ajungă.

Pe partea românească nu sunt finalizate lucrările pe tronsonul Onești-Gherești-Lețcani și nu este construită stația de pompare. Fără aceste elemente de infrastructură volumul nu va putea să fie livrat. Estimarea mea este că proiectul nu poate fi finalizat fără 250 de milioane de euro. Poate să se ridice și la 300 de miliane de euro cu toată infrastructura aferentă”, a declarat Victor Parlicov.

Rolul strategic alGazoductului Iași-Ungheni-Chișinău

Acesta a subliniat faptul că odată devenit funcțional, gazoductul va avea un rol strategic limitat și nu va permite alimentarea cu gaze a regiunilor din sudul Republicii Moldova, dependente în continuare de gazoductul transbalcanic.

“Proiectul a avut mai mult un scop de PR, decât un proiect cu efecte reale asupra securității energetice. Capacitatea interconexiunii acesteia nu permite alimentarea regiunii de sud a Republicii Moldova. Avantajul acestei soluții este că reprezintă singura interfață directă a sistemului de gazoducte din Republica Moldova cu sistemul european de gazoducte. Deocamdată avem interconexiune cu sistemul european doar prin Ucraina. Dar partea negativă este că această conexiune poate servi doar ca rezervă, nu poate cuprinde tot teritoriul. Dacă nu există furnizare prin gazoductul transbalcanic, atunci sudul Republicii Moldova nu are soluție, nu poate fi alimentat prin Iași-Ungheni”, a subliniat Victor Parlicov.